Furie totală în rândurile mișcărilor „civice” și politice ale mișcării #rezist, după ce președintele Nicușor Dan a ignorat cererile imperative ala acestora și, în total dezacord cu dezideratele lor, a numit în funcțiile de conducere la nivelul marilor parchete procurorii propuși de ministrul Justiției, Radu Marinescu. Pentru această sfidare a maselor #rezist care se plâng, acum, că doar datorită lor a devenit președinte, Nicușor Dan a căpătat, pe rețelele de socializare, porecla „Nicușor PeSeDan”, iar o celebră protestatară anti-PSD l-a gratulat chiar și cu celebra „plăcuță suedeză”, rectificată: „M..e Nicușor Dan”. Valurile de reproșuri, invective și insulte la adresa președintelui României răzbat din postările asociaților săi politici de la USR și chiar de la PNL, influencerii jurându-se că nu-l vor mai sprijini sau vota dacă va candida pentru un al doilea mandat. Iar în această bulă #rezist se pun bazele construiri noului „mesia”, ca unic salvator al idealurilor ei politico-ideologice, în persoana lui Ilie Bolojan. Atitudinea acestor elemente demonstrează, încă o dată, dacă ar mai fi fost nevoie, că planul antijustiție pe care l-au declanșat în luna decembrie a anului trecut, odată cu punerea pe piață a filmului Recorder, a vizat, de fapt, punerea în funcțiile de conducere la marile parchete a unor procurori anume, însă, la final, proiectul a fost aruncat în aer chiar de către Nicușor Dan, pe care, după cum se înțelege din reacțiile publice ale celor profund nemulțumiți, nu mai servește „cauza”.
Proiectul #rezist de acaparare a funcțiilor de conducere la DNA, DIICOT și Parchetul General a eșuat lamentabil. Președintele „lor” nu mai este exclusiv al lor, deoarece a decis ca, la mai puțin de 24 de ore de la primirea propunerilor de numire din partea ministrului Justiției, să și emită decretele de numire. Ieri, în Monitorul Oficial al României au fost publicate toate cele șapte decrete de numire anunțate încă din seara zilei de miercuri. Fapt ce a făcut ca șocul grupărilor #rezist să crească în intensitate.
Rețelele de socializare s-au umplut de postări și comentarii la postări împotriva președintelui României, iar, din această „dezbatere”, plină de injurii, acuzații și invective, s-au conturat, în bula respectivă, trei idei fundamentale. Prima și cu caracter general este aceea că Nicușor Dan este un trădător, care a bătut palma cu PSD și care a acționat contrar dorinței acestui segment de presiune de a numi în funcțiile de procurori-șefi persoanele „care trebuie”.
A doua concluzie este un regret întârziat al „nicușoriștilor” că, la alegerile prezidențiale din luna mai a anului 2025, au trădat-o pe Elena Lasconi în favoarea lui Nicușor Dan. Există numeroase comentarii potrivit cărora Lasconi ar fi servit fără să crâcnească această cauză a numirii procurorilor.
Jos Nicu, sus Ilie
Însă a treia și cea mai răspândită idee, de 24 de ore încoace, este că toate facțiunile #rezist din ONG-uri și politică trebuie să se lepede de Nicușor Dan și să-și unească toate forțele pentru a-l promova drept unic salvator al cauzei pe actualul premier Ilie Bolojan.
Bolojan a devenit noua „icoană” a #rezist. Se vorbește, în sute de comentarii de pe rețelele de socializare, ca USR și PNL să facă front comun împotriva PSD și a lui Nicușor Dan. Este un curent de opinie generalizat la nivelul bulei că Nicușor Dan a dat deja undă verde PSD să îl dea jos pe Ilie Bolojan de la Palatul Victoria, iar acest lucru generează jale mare.
S-a ajuns până acolo încât unii dintre cei autodeclarați simpatizanți ai USR să susțină că, la alegerile prezidențiale din 2025, l-au votat pe Nicușor Dan nu pentru el, ci din două alte motive. Primul, să nu ajungă președinte George Simion sau Crin Antonescu, iar al doilea, pentru că Nicușor Dan ar fi promis că îl va pune prim-ministru pe Ilie Bilojan.
Devine, astfel, absolut clar că toată secta activistă se poziționează în spatele lui Ilie Bolojan, ceea ce generează un viitor conflict deschis între Ilie Bolojan și Nicușor Dan în perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2028, dar mai ales a alegerilor prezidențiale din anul 2030.
Președintele nu se lasă intimidat de mesaje
În conferința de presă de miercuri seară, când a făcut anunțul că a numit procurorii propuși de ministrul Justiției, Nicușor Dan a fost întrebat dacă nu se teme de reacția #rezist. Președintele a răspuns că „a fost un protest la Cotroceni, și, ca răspuns la mai multe acuze pe diferite tonuri, am spus „am de 100 de ori mai multe informații decât dumneavoastră”. Și imediat, în anumite zone, «vai săracul, l-au îmbrobodit serviciile», «sistemul», «l-au rupt de realitate», «noi știm realitatea, el nu o știe». Vreau să precizez că, în momentul în care am spus că am această informație, e o informație pe care, în mod nemijlocit, eu, după zeci de discuții cu zeci de procurori, mi-am format-o cu capul meu. Și bineînțeles că am făcut asta pentru că ăsta este jobul meu. Sunt un om serios, m-am pregătit pentru moment foarte serios, acesta. Nu pretind, pentru ca cineva să aibă o opinie, să facă ce am făcut eu, să vorbească zeci de ore cu zeci de procurori, dar măcar o prezumție de bună-credință nu strică niciodată când te raportezi la o persoană”.
Mai mult, Nicușor Dan le-a întors „portofelul” și i-a întrebat, la rândul lui, pe protestatarii #rezist „dacă cumva eu greșesc, peste patru ani o să fiu penalizat. Dar dacă formatorii ăia de opinie greșesc, cine îi penalizează? Adică pe ăia care spuneau acum un an sau doi că eu sunt marioneta lui Matei Păun și o să dau România pe mâna rușilor, îi penalizează cineva?”.
Reacție fără precedent: „Labilule”, „trădătorule”, „neterminatule”, „Mwooie Nicușor Dan”
Reacția foștilor său susținători a fost una fără precedent. Și au sărit cu picioarele pe Nicușor Dan. Unul dintre aceștia este fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion. Altul este Cristina Prună, senatoare USR. Altul este Cristian Ghinea, celebrul strateg USR. Iar lista continuă cu influenceri de genul Tudor Chirilă sau Andrei Caramitru. Până și contul de Facebook al lui Mihai Șora (mort din februarie 2023, la vârsta de 106 ani) s-a reactivat, apărând o postare dedicată aceluiași „sacrilegiu” înfăptuit de Nicușor Dan. Apoi, a reacționat violent și Vlad Gheorghe, un susținător al lui Nicușor Dan, dar care s-a transferat, cu arme și bagaje, la Ilie Bolojan.
Atacurile au, însă, o virulență ieșită din comun. Spre exemplu, celebra activistă #rezist Angi Șerban, participantă la acțiunile de stradă neautorizate din anii 2017 – 2018 din Piața Victoriei și membră a organizației „Corupția Ucide”, a postat, pe contul său de Facebook, un videoclip la care a inserat haștagul „#mwooie Nicușor Dan”, schimbând, astfel, plăcuța suedeză anti-PSD în anti-Nicușor Dan.
Tot Angi Șerban a mai scris că „a îngropat definitiv Justiția labilul ăsta de Nicușor Dan. (…) Și noi ne-am luat amenințări cu moartea pentru terminatul ăsta. De-aia era el nervos pe noi la Cotroceni, că avea de livrat. Să-ți iei la revedere de la mandatul 2, trădătorule. Ai ales tabăra infractorilor. Să vă faceți bagajele și hai să ne cărăm din jegul ăsta de țară. N-are rost. Să rămână ei cu ei”.
Iar ca tabloul să fie complet, în mii de mesaje și comentarii de pe conturile de socializare, președintele României a căpătat o poreclă nouă: „Nicușor PeSeDan”.
Încă o bombă din Parlament. Consiliul Legislativ a avizat negativ legea USR de anchetare a magistraților de către DNA
O nouă lovitură vine, însă, din Parlamentul României. Și are legătură tot cu agenda #rezist privind parchetele. Reamintim că mai mulți parlamentari progresiști au depus la Camera Deputaților un proiect de lege prin care vor să desființeze și urmașa SIIJ, desființată deja de patru ani, și revenirea la practicile abuzive ale Binomului DNA-SRI. Mai exact, vor ca toate cauzele privind infracțiuni posibil a fi săvârșite de judecători și de procurori să fie instrumentate exclusiv de către DNA. Lucru care s-a întâmplat, în timpul mandatului Laurei Codruța Kovesi, competența fiind folosită pentru eliminarea magistraților care nu executau, întocmai și la timp, ordinele venite „în plic” de la procuror. Aceeași agendă a fost prezentată și de către ONG-ul #rezist Declic în cadrul Comitetului pentru modificarea legilor justiției, înființat de Ilie Bolojan la Palatul Victoria. USR își motivează proiectul, spunând că, după ce DNA nu a mai avut competența de a ancheta magistrați, numărul de condamnări ce vizează procurori sau judecători a scăzut dramatic, iar această scădere nu este generată de diminuarea fenomenului infracțional în rândul acestei bresle, ci de lipsa sistemică a instrumentelor de investigare.
Pentru a nu da de bănuit că această lege este concepută pentru scopul evident de a reinstaura teroarea DNA a anchetelor asupra judecătorilor și procurorilor neobedienți, cei de la USR au mai adăugat două articole. Primul dintre acestea stabilește că „DIICOT este competentă să efectueze urmărirea penală și în cauzele prevăzute la articolul 11 alineatul 1 din OUG nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea DIICOT, săvârșite de către judecători și procurori”. Iar al doilea articol prevede că „infracțiunile săvârșite de judecători și procurori care nu intră în competența DNA și a DIICOT se investighează de parchetele competente potrivit Codului de procedură penală”.
Nu se poate ca un parchet inferior să ancheteze un magistrat de la o instanță superioară
Ei bine, la data de 7 aprilie 2025, Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ cu privire la acest proiect de lege. În document, se arată că „în avizele sale, Comisia de la Veneția menționează că organizarea și structura unui serviciu de urmărire penală este o chestiune pe care o decid autoritățile. Totodată, într-un aviz ulterior, Comisia arată că rămâne neconvinsă de soluția privind procurorii specializați, însă precizează că practica va demonstra dacă această soluție va fi eficientă pentru combaterea corupției în sistemul judiciar”.
De altfel, arată Consiliul Legislativ, „actualul cadru normativ este în vigoare de o scurtă durată de timp și a fost apreciat de Comisia de la Veneția, fapt ce a contribuit la înlăturarea tuturor obiectivelor de referință din cadrul MCV”.
„Prin urmare, o modificare a legislației actuale în domeniu ar trebui să cuprindă o analiză concretă a modalităților în care aceasta răspunde cerințelor referitoare la combaterea infracționalității, avându-se în vedere și necesitatea asigurării stabilității legislative. Or, modul în care USR a fundamentat reglementarea propusă nu este de natură să asigure respectarea cerințelor impuse”.
În continuare, avizul negativ se referă la stabilirea competenței de a efectua urmărirea penală. Consiliul Legislativ precizează că stabilirea regulii potrivit căreia infracțiunile săvârșite de judecători sau procurori „se investighează de către parchetele competente potrivit legii, în funcție de natura și gravitatea infracțiunii” nu are în vedere dispozițiile privind stabilirea competenței după calitatea persoanei prevăzute de Codul de procedură penală.
Astfel, Codul de procedură penală prevede că Curtea de Apel judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecători de la judecători, tribunal și de procurorii de la parchetele de pe lângă acestea. Curtea Militară de Apel judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de magistrați de la tribunalele militare și de la parchetele militare de pe lângă acestea. Iar Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de către membrii CSM, de judecătorii ÎCCJ și de procurorii de la PÎCCJ, de judecătorii de la curțile de apel și de la curtea militară de apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă acestea.
„S-ar ajunge, astfel, în situația în care, pentru anumite infracțiuni, competența de a efectua urmărirea penală să revină, potrivit proiectului USR, unui parchet de pe lângă o instanță inferioară în grad instanței competente să judece în primă instanță, soluție legislativă care nu ar putea fi acceptată”, mai arată Consiliul Legislativ, care conchide că reglementarea preconizată nu poate fi promovată în forma propusă”.
Șeful statului, acuzat că a ignorat CSM. În realitate, a făcut exact ca Băsescu, în 2009, cu numirea lui Kovesi
Nicușor Dan mai este pus la zid și pentru că a făcut aceste numiri, în ciuda avizelor negative pe care le-a emis Secției de Procurori de la CSM. Confruntat cu aceste acuzații, președintele a răspuns că „eu cred că, în momentul în care românii au ales un președinte, s-au așteptat să aibă un președinte care gândește cu capul lui. Bineînțeles că respect opinia CSM, dar am acest mandat de la români și am acționat așa cum am crezut eu de cuviință mai bine. Cred profund în faptul că decizia mea este corectă. (…) Deci procurorii din Secția de procurori a CSM, oameni pe care îi respect, gândesc implicit modul în care cred ei că trebuie să se desfășoare activitatea în Parchete în baza unor modele pe care și le-au format. Eu cred, dimpotrivă, că, în acest moment, este nevoie de niște oameni care să rupă ritmul în activitatea Parchetelor, și eu de-aia cred că o privire din afară către Parchete, în general, uneori e mai corectă decât una dinăuntru”.
Nu este pentru prima dată când un președinte nu ține cont de avizul consultativ negativ al CSM. Iar cel mai cunoscut caz de acest gen este cel din 24 septembrie 2009, când Secția pentru Procurori de la CSM a avizat negativ, cu 5 la 1, reînvestirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general al PÎCCJ. Câteva săptămâni mai târziu, Traian Băsescu a emis decretul de numire, fără a ține seama de avizul CSM.
În anul 2020, Secția pentru Procurori de la CSM a avizat negativ propunerea ministrului Justiției de numire în funcția de procuror general al PÎCCJ a fostei mâini drepte a lui Kovesi, Gabriela Scutea. Președintele Klaus Iohannis a ignorant avizul și a emis decretul de numire. Tot în 2020, Secția pentru Procurori de la CSM a avizat negativ și propunerea ministrului Justiției de numire a Georgianei Hosu în funcția de procuror-șef al DIICOT. Iohannis a ignorant și acest avz și a emis decretul de numire.
Este, însă, pentru prima dată când un președinte este „jupuit” mediatic pentru emiterea unor astfel de decrete.