"În perioada 2005-2015 au fost înaintate Ministerului Public 675 de solicitări pentru declanșarea procedurii de cercetare penală. Pe acestea le-am împărțit în două categorii. Cazurile în care prejudiciile produse bugetului de stat sau unităților administrativ teritoriale depășesc 500.000 euro, o a doua anexă, cele sub 500.000 euro și cazuri soluționate. Toate acestea 675 la un loc însumează un prejudiciu total de 2,1 miliarde de euro. Ele sunt, o parte, vreo 200, soluționate, cele mai mici, cu impact mai mic, iar altele sunt în curs. Generic, în câteva cazuri, pot să spun că avem situații în care prejudiciul produs pe un caz depășește 500 de milioane euro. Este vorba într-un caz de vânzare de proprietăți din domeniul public sau privat la prețuri mult inferioare sau situații în care s-au produs modificări prin norme în legislație fără ca normele să fie publicate în Monitorul Oficial, deci ele sunt nule de fapt și de drept, producând însă prejudicii de dimensiunea aceasta. Cazuistica diferă, este foarte diversă, și putem vorbi două săptămâni despre acest lucru", a subliniat Nicolae Văcăroiu.
Acesta a menționat că instituția pe care o conduce verifică numai instituțiile publice, "e vorba de vreo 15.300 de entități care sunt ordonatori principali, secundari, terțiari, care trăiesc pe seama bugetului public", dar și toate societățile, companiile naționale, locale, în care statul deține pachetul majoritar de acțiuni. De asemenea, sunt controlate, separat, peste două milioane de persoane fizice și juridice care "într-o formă sau alta intră în contact cu banul public", fie primesc subvenții de la bugetul public, fie concesionează imobile din domeniul public sau privat al stat sau al unităților administrativ — teritoriale.
Președintele Curții de Conturi a explicat că toate constatările de abateri de la lege sunt înscrise în rapoarte, procese verbale, și sunt date decizii cu termen, pentru recuperarea sumelor la bugetul local, la bugetul public sau la cel de asigurări sociale, etc. Anul trecut, pentru 2014, au fost trimise pentru cercetare penală 127 de dosare.
"În contextul în care nu aduc banii înapoi se consideră infracțiune și conform legii se înaintează pentru a fi judecați și condamnați sau să plătească pentru paguba creată. Separat, din rapoartele noastre, în cazul în care constatăm că sunt elemente de natura infracțională, se întocmește și se precizează în procesul verbal și în raport — se analizează în Centrală, în conducere, în board, care înseamnă cei 18 consilieri de conturi, toți sunt demnitari, se discută fiecare caz — și se înaintează către Ministerul Public pentru declanșarea procedurii de urmărire penală. În 2015, pentru 2014, sunt 127 de dosare care le-am trimis pentru cercetare penală. Ele sunt în desfășurare fie la Parchetele de pe lângă tribunale, Curții de Apel, DNA, DIICOT, Parchete de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Separat, tot în 2015, pentru 2014, mai avem încă 75 de sesizări, care acum sunt în discuția plenului Curții de Conturi și care în perioada următoare, de la caz la caz, vor fi sau nu înaintate Parchetului general pentru urmărire penală", a mai spus președintele Curții de Conturi, în interviul de la Europa FM.
Potrivit sursei citate, există situații în care prejudiciile sunt cauzate de necunoaștere, însă majoritatea sunt acțiuni intenționate.
"Putem vorbi și de necunoaștere. În cazul acesta intervenim cu multiplu control pentru a se face corecțiile necesare, avem de a face și cu așa-zisa neglijență în serviciu, dar în foarte multe situații este vorba despre acțiuni intenționate. Sunt foarte multe constatări din păcate la nivelul unor ordonatori principali locali. Mă refer la primării de orașe, municipii, consilii județene, unde facem verificarea cea mai simplă: verificare casieriei. De exemplu, impozitele și taxele locale încasate se confruntă cu ce au depus la Trezoreria statului și, din păcate, avem foarte multe cazuri acum, în secolul acesta, în care avem de-a face cu furturi din casierie, respectiv, se taie chitanțe, se iau banii de la oameni, nu mai ajung în trezorerie, se iau banii și se bagă în buzunar. La nivelul unei primării 100.000—200.000 înseamnă bani serioși. Am constatat în destul de multe primării. Se depune o parte din bani, dar restul se regăsește pe chitanțe însă nu se mai regăsește pe evidența contabilă și, respectiv, în Trezorerie unde au contul", a precizat Nicolaie Văcăroiu.
Conform unui raport publicat de Curtea de Conturi, aferent exercițiului financiar pe 2014, instituția a constatat, în urma acțiunilor de audit derulate anul trecut la instituțiile publice, o serie de abateri care au generat prejudicii de 1,761 miliarde lei (395,76 milioane euro).
Cele mai mari prejudicii au fost constatate la bugetele unităților administrativ-teritoriale (40% din total), fiind aduse în principal prin: nerespectarea prevederilor legale cu privire la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare, utilizarea nelegală a fondurilor acordate de la buget, precum și prin modul defectuos de alocare și utilizare a alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor, transferurilor și a altor forme de sprijin financiar.
Prejudicii au produs și abaterile privind vânzarea și/sau scoaterea din funcțiune a activelor corporale, concesionarea sau închirierea de bunuri proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale, concesionarea de servicii cu caracter public și asocierile în participațiune, administrarea, gestionarea și inventarierea patrimoniului public și privat.
Următorul buget la care s-au constatat prejudicii este cel al agenților economici din sectorul public, cu capital de stat sau al UAT-urilor (29%), prejudicii produse, în principal, prin efectuarea unor cheltuieli de personal neprevăzute de lege, stabilirea eronată a drepturilor salariile, inclusiv a sporurilor și a altor drepturi acordate personalului, sau prin supraevaluarea nejustificată a unor cheltuieli.
Bugetului de stat, care deține 20% din totalul prejudiciilor estimate, i-au fost aduse prejudicii, în principal, prin efectuarea de plăți în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, în favoarea salariaților, înregistrate pe cheltuielile instituției fără efectuarea unei analize în vederea stabilirii persoanelor răspunzătoare și fără a lua măsurile necesare recuperării sumelor de la acestea.
Totodată, au fost estimate prejudicii create prin efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație (bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită).
Potrivit Programului de activitate pe anul 2015, structurile Curții de Conturi, centrală și teritorială, au efectuat un total de 2.773 de acțiuni de verificare, cuprinzând 1.800 de misiuni de audit financiar, 120 de misiuni de audit al performanței, 831 de misiuni de audit de conformitate (control tematic) și 22 de acțiuni de documentare.
Agerpres