În primăvara lui 2024, generalul-colonel Alexander Lapin, comandantul Grupării de trupe Nord, a dizolvat un consiliu responsabil cu apărarea regiunilor de frontieră, potrivit unei surse din cadrul serviciilor de securitate ruse citate de publicația americană.
Conform sursei citate, Lapin a declarat că doar armata are resursele necesare pentru a apăra frontiera rusă.
Din consiliul dizolvat făceau parte reprezentanți ai forțelor armate și reprezentanți regionali ai agențiilor de securitate, notează WSJ.
Publicația precizează că nu este clar dacă acest consiliu ar fi ajutat sau nu la oferirea unui răspuns organizat forțelor ucrainene, dar fără un organism centralizat, eforturile Moscovei de a respinge ofensiva ucraineană din regiunea Kursk au fost până acum „haotice și ineficiente”.
Cu puțin timp înainte de incursiunea ucraineană care a surprins Moscova, corespondenți de război ruși relatau că Lapin a avertizat că Ucraina mobilizează trupe pe linia frontului, conform WSJ.
Cu toate acestea, potrivit surselor publicației, ambele tabere mai moblizaseră soldați, iar avertismentele lui Lapin au fost ignorate.
Astfel, în 6 august, armata ucraineană nu a întâmpinat nicio rezistență în apropierea frontierei, iar după ce au intrat pe teritoriul Rusiei nu au existat forțe de apărare teritorială care să le încetinească înaintarea trupelor trimise de Kiev.
O unitate formată în întregime din recruți a fost prima rezistență armată pe care au întâmpinat-o forțele Kievului. Publicația notează că aceștia nu ar fi trebuit să ia parte la operațiuni de luptă, dar armata rusă nu avea suficient personal în zonă.
În plus, în condiții normale, armata rusă ar fi trebuit să dispună de aproximativ 120 de unități de vehicule blindate, inclusiv tancuri.
Soldații ruși aveau între 10 și 20 de vehicule blindate în timpul primei confruntări armate, a susținut Konrad Muzyka, analist militar și director al Rochan Consulting.
În același timp, trupele aflate sub comanda lui Lapin, în ciuda informațiilor privind mișcările forțelor ucrainene, nu au fost în măsură să consolideze liniile defensive sau să mineze terenul, așa cum a făcut armata rusă în 2023 atunci când a respins o contraofensivă ucraineană majoră.
În plus, scrie WSJ, forțele ruse se confruntă cu un deficit critic de trupe de luptă. Publicația notează că Lapin nu numai că a „deschis porțile” ofensivei ucrainene, dar greșeala sa este tipică pentru conducerea militară a Rusiei, adesea deconectată de la realitățile operațiunilor de luptă.
Nu este prima dată când armata aflată sub comanda lui Lapin se confruntă cu o planificare deficitară și cu o lipsă de personal.
Lapin a fost acuzat în toamna lui 2022 de liderul cecen Ramzan Kadîrov că a pierdut bătălia de la Lîman din regiunea Donețk, la o zi după ce Vladimir Putin a semnat decretul prin care Rusia a anexat acest teritoriu, pe lângă alte trei: Lugansk, Zaporojie și Herson, chiar dacă nu avea control integral asupra lor.
Kadîrov l-a numit pe Lapin un „om fără talent” și a spus că generalul nu a reușit să le furnizeze luptătorilor mobilizați muniție și comunicații, în timp ce el se „ascundea” în Lugansk.
Președintele Vladimir Putin i-a acordat lui Lapin titlul de Erou al Rusiei cu câteva luni înante să piardă Lîmanul, o înfrângere dureroasă pentru armata rusă. Atunci, Moscova a susținut că și-a retras trupele din orașul strategic.
Trupele ruse au avut control asupra lui, fiind un important centru logistic și punct strategic pentru operațiunile din partea de nord a regiunii Donețk.
În mai 2024, Lapin a preluat funcția de comandant al Districtului Militar Leningrad, care fusese creat cu două luni mai devreme.
La o zi după ce forțele armate ucrainene au lansat ofensiva în regiunea Kursk, Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General, i-a raportat lui Vladimir Putin că forțele armate, inclusiv cele aflate sub comanda lui Lapin, împreună cu polițiștii de frontieră, au oprit înaintarea trupelor ucrainene adânc în regiune.
Gherasimov nu a mai apărut în public după ce l-a informat pe liderul de la Kremlin, notează WSJ.
(sursa: Mediafax)