Mai mult, aceste locuri de veci, ce ar urma să fie declarate bunuri de interes național, inclusiv cele care sunt administrate de autoritățile locale, ar trebui să fie luate în administrare de către Ministerul Apărării Naționale. Legea a picat, recent, la vot, în plenul Senatului, însă, în prezent, se află în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional.
Liderul AUR, în calitate de inițiator al acestui proiect de lege, precizează, în expunerea de motive, că „respectarea mormintelor eroilor care și-au jertfit viața în timpul unor conflicte armate, indiferent de naționalitate și religie, protejarea locurilor de înhumare, conservarea și restaurarea acestora sunt obligații ale fiecărui stat”, însă, „de-a lungul timpului, s-a conturat o tendință constantă de distrugere și de proastă administrare a mormintelor de război”.
Potrivit Legii 397/2003, mormintele de război pot fi individuale sau comune, izolate ori grupate în cimitire de onoare, parcele de onoare, osuare sau mausolee și aparțin fie domeniului public al statului, fie unităților administrativ-teritoriale, asta în cazul în care ele nu se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice.
AUR propune, prin acest proiect de lege, să schimbe regimul juridic al mormintelor de război grupate în cimitire de onoare, însă doar în ceea ce privește stabilirea titularului dreptului de proprietate, precum și titularul dreptului de administrare, aceste morminte urmând a fi declarate bunuri de interes național care fac parte din domeniul public al statului cu excepția celor aflate în domeniul privat al autorităților locale sau a persoanelor fizice și juridice”.
Termen de șase luni
Astfel, proiectul de lege precizează că mormintele de război grupate în cimitire de onoare se declară bunuri de interes național. Iar, odată intrată în vigoare această lege, mormintele de război aflate în domeniul privat al statului, precum și cele aflate în domeniul public al autorităților locale trec în domeniul public al statului și vor fi administrate de Ministerul Apărării Naționale.
Predarea-preluarea acestor morminte de război ar trebui să se realizeze într-un termen de 180 de zile de la adoptarea legii, iar, în termen de doi ani, Ministerul Apărării Naționale, prin Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, ar trebui să realizeze un inventar centralizat al tuturor mormintelor de război situate pe teritoriul României, dar și să evalueze stadiul de conservare și de întreținere a acestora, precum și să vină cu propuneri pentru „protejarea și punerea lor în valoare.
Guvernul respinge adoptarea unor astfel de măsuri
În punctul de vedere transmis Parlamentului, Guvernul arată că nu susține adoptarea unei asemenea inițiative legislative, precizând că trecerea în domeniul public al statului a mormintelor vizate de proiectul legislativ încalcă prevederile constituționale referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și la principiul legalității. De aceleași vicii s-ar lovi și măsura prevăzută în textul citat, conform căreia aceste morminte ar urma să fie date în administrarea Ministerului Apărării Naționale.
La rândul său, Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul de lege, arătând că declararea unor bunuri ca făcând parte din domeniul public al statului presupune existența dovezii dreptului de proprietate al statului asupra respectivelor bunuri.
Cu un raport de respingere emis de Comisia Juridică, legea a intrat, la data de 28 noiembrie, la vot în Senat. Aici, din cei 111 parlamentari prezenți, 100 au votat pentru respingerea legii și doar 11 pentru adoptarea ei. 9 au fost de la AUR și doi sunt senatori neafiliați. Proiectul a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional, iar Comisia pentru Apărare trebuie să redacteze raportul final până în data de 19 decembrie.
Evenimentul din 2019, de la cimitirul militar din Valea Uzului, care l-a făcut vedetă pe George Simion
Tema centrală a acestui proiect de lege inițiată de AUR este, de fapt, și cea prin care liderul formațiunii, George Simion, a devenit cunoscut publicului larg, în anul 2019, pe vremea când era simplu actictivist unionist. Acesta a filmat, atunci, și a transmis pe Facebook modul în care era agresat de un grup de maghiară, chiar la cimitirul eroilor din Valea Uzului. Simion s-a deplasat acolo, după ce, tot pe rețelele de socializare, niște etnici maghiari s-au filmat în timp ce acopereau cu saci de gunoi crucile mormintelor unor soldați români
Reamintim că, în martie 2019, Consiliul Local Dărmăneşti a inclus printr-o hotărâre cimitirul militar din Valea Uzului în domeniul public al oraşului, după care, în aprilie a înfiinţat o parcelă românească în cimitirul din Valea Uzului, de la graniţa judeţelor Harghita şi Bacău. Anterior, cimitirul era administrat de comuna Sânmartin din Harghita, iar comunitatea maghiară îl considera un cimitir militar maghiar. În data de 6 iunie 2019, mii de români au invadat cimitirul pentru a participa la sfinţirea parcelei şi monumentului românesc. Secuii prezenţi au încercat să împiedice acest lucru, formând un lanţ viu.
Tribunalul Bacău a anulat, în februarie 2022, autorizaţia de construire emisă pentru parcela românească din cimitirului militar Valea Uzului şi a dispus demolarea construcţiei. Hotărârea a fost atacată cu apel, la Curtea de Apel Bacău, iar următorul termen de judecată a fost stabilit pentru 10 februarie 2023.