„Nu va mai exista politică fără AfD!”, avertiza triumfător Tino Chrupalla, copreşedinte al partidului „Alternativa pentru Germania” (AfD), formațiune antiimigranţi, imediat după victoria fără precedent obținută duminică.
AfD, marele câștigător al alegerilor de duminică, a devenit principala forţă politică din Turingia şi s-a plasat imediat în urma conservatorilor în Saxonia - cele două landuri din fosta RDG.
Concomitent, „Alianța populistă de stânga Sahra Wagenknecht” (BSW) - partid virulent contra imigrației și care cere insistent oprirea livrărilor de armament către Ucraina - a obținut mai multe voturi decât toate cele trei partide din coaliția lui Scholz, adunând, conform rezultatelor preliminare, 11,8% din voturi în Saxonia și 15,6% din voturile exprimate în Turingia, la doar opt luni de la înființare.
Mișcarea încearcă să combine politicile economice de stânga, cu conservatorismul în probleme sociale, precum imigraţia şi mediul.
De altfel, toate cele trei partide din guvernul federal - social-democrații, Verzii și liberalii - par să fi pierdut voturi în alegerile din Turingia și Saxonia, conform primelor proiecții, care au consfințit dispariția social-democraților lui Scholz (SPD) ca partid de mare forță.
Cotidianul „Tagesspiegel” a scris imediat despre „cutremurul politic din Est”, iar publicația „Suddeutsche Zeitung”, despre „un rezultat alarmant pentru democraţi”.
AfD câștigă Turingia și ratează cu puțin Saxonia
Partidul de extremă dreapta a revendicat imediat conducerea în Turingia, unde a ieşit în frunte, cu 33,2% din voturi, conform rezultatelor provizorii, cu aproape nouă procente mai multe decât conservatorii din CDU, aflați pe poziția secundă. BSW s-a plasat pe poziția a treia, iar SPD, tocmai pe locul cinci.
La un moment dat, partenerii de guvernare ai SPD, Verzii și liberalii, riscau să nu intre în parlamentul landului Turingia, deoarece nu atinseseră pragul necesar de voturi.
Liderul AfD din Turingia, Bjorn Hocke, una dintre cele mai radicale figuri din partid, susține că este „pregătit pentru cooperare”, dar niciun alt partid nu vrea să se alieze cu el.
În acest land, primul care i-a adus pe nazişti la putere în 1932, AfD ar putea avea însă o minoritate de blocare, permiţându-i, spre exemplu, să împiedice numirea judecătorilor.
În Saxonia, AfD a avansat cu şapte puncte procentuale (30,6%) şi s-a clasat pe locul al doilea, în spatele conservatorilor din CDU (31,9%), care au exclus orice alianţă cu extrema dreaptă, dar vor avea dificultăţi în a găsi o majoritate în parlamentul regional de la Dresda.
Pe poziția a treia s-a clasat din nou BSW, iar SPD, abia pe locul cinci.
Cercul vicios al alianțelor imposibile
Rezultatul voturilor din weekend va declanșa probabil și o amplă dezbatere în privința efectului în lanț al unor coaliții extrem de dificile.
Deoarece nu poate forma o majoritate, AfD va depinde de conservatori, care se află pe locul al doilea, deși, în Turingia, formațiunea de dreapta nu va putea forma o majoritate fără sprijinul BSW, în ciuda diferențelor ideologice majore dintre cele două partide.
Această situație va avea probabil un impact și în camera superioară a parlamentului, Bundesrat, unde sunt reprezentate guvernele de stat, afectând, într-un final, elaborarea politicilor naționale.
Între timp, coalițiile cu BSW sau AfD la nivel federal sunt de neconceput, având în vedere opiniile lor privind politica externă.
Aceasta înseamnă că, cu cât formațiunile extremiste devin mai puternice, cu atât principalele partide din Germania vor avea mai multe dificultăți în formarea unor majorități de guvernare coerente, este de părere Andre Brodocz, politolog la Universitatea Erfurt, citat de Reuters.
Alegătorii ar putea pedepsi însă principalele partide pentru coalițiile lor incoerente, votând și mai mult pentru partidele antisistem în alegerile ulterioare, susțin analiștii.
„Dacă nu există nicio implementare politică, nicio schimbare reală, nicio reformă, alegătorii pot spune că procesul politic a fost deturnat de către elite”, remarcă politologul Oliver Lembcke, de la Universitatea din Bochum. „Este un cerc vicios!”.
Partidele aflate la putere, în cădere liberă
Oricum, partidele aflate la putere se află pe tobogan. Crearea BSW și legitimarea sa prin votul de duminică s-ar putea dovedi deosebit de dăunătoare pentru SPD, care, potrivit sondajelor, a pierdut deja mai mult de o treime dintre susținătorii săi din 2021, până la aproximativ 16%, și s-ar putea confrunta în continuare cu plecarea mai multor alegători de stânga.
SPD-ul lui Olaf Scholz a înregistrat cel mai slab rezultat la alegerile regionale din Turingia, cu un scor estimat de 6,1%. De asemenea, s-a descurcat mai puţin bine decât în urmă cu cinci ani, în Saxonia, unde a obținut 7,3%.
În rândul partidului lui Scholz există astfel suficiente semnale pentru o îngrijorare generală în legătură cu alegerile regionale care vor avea loc pe 22 septembrie în Brandenburg, regiunea din jurul Berlinului, condusă în prezent de social-democraţi.
De altfel, scorurile extremei drepte în aceste landuri, în care radicalii au prins rădăcini în ultimii zece ani, reprezintă un nou regres pentru cele trei partide din coaliţia de guvernare, înaintea alegerilor parlamentare din septembrie 2025.
La alegerile europene din iunie, formațiunile din coaliție au fost învinse de opoziţia conservatoare şi de extrema dreaptă.
Certuri într-o coaliție și așa slăbită
Executivul de la Berlin plăteşte acum pentru nemulţumirea unei părţi a opiniei publice, alimentată de inflaţie sau de tranziţia ecologică pe care guvernul încearcă să o pună în aplicare, sub impulsul Verzilor. Disputele continue din cadrul acestei echipe tripartite nu fac decât să-i alimenteze nepopularitatea.
„Aceasta este o palmă foarte dură pentru întregul guvern şi în special pentru Scholz”, a declarat pentru AFP Marianne Kneuer, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Tehnică din Dresda.
La deruta anunţată de ceva vreme de sondajele de opinie, înaintea alegerilor regionale, s-a adăugat impactul atacului care a ucis trei persoane, la sfârşitul lunii august, în Solingen, în vestul țării.
Presupusul făptaş, un refugiat sirian în vârstă de 26 de ani, ar fi trebuit să fie expulzat, ceea ce a reaprins dezbaterea privind imigraţia.
Una dintre primele consecințe a fost faptul că Verzii au părăsit parlamentul regional din Turingia, nereuşind să depăşească pragul necesar de 5% și și-au menţinut la limită prezenţa în parlamentul din Saxonia.
Analiștii au declarat că impactul cel mai probabil al rezultatelor va fi creșterea certurilor în cadrul coaliției ideologic eterogene a lui Scholz.
„Pentru noi va fi vorba de a ne afirma mai puternic”, a declarat Kevin Kuehnert, secretarul general al SPD, duminică târziu. „Să nu ne lăsăm duși de nas de partide care tocmai au fost date afară dintr-un parlament de stat!”, a adăugat el, făcând aluzie la ultima contrapeformanță electorală a Verzilor, colegii social-democraților la guvernare.
Partenerii coaliției, aflați la guvernare din 2021, se aflau de altfel în dezacord încă dinaintea alegerilor regionale, tensiunile izbucnind la sfârșitul anului trecut, în privința bugetului pentru acest an și anul viitor.
Deși alianța lor a fost inițial prezentată ca o „coaliție pentru progres”, coliderul Verzilor, Omid Nouripour, a numit-o luna trecută un „guvern de tranziție”, deplângând „multe, multe dispute superflue”, precum și diferențele ideologice fundamentale, în special cu cei din Partidul Liber Democrat (FDP).
De cealaltă parte, liderul adjunct al FDP, Wolfgang Kubicki, a declarat, imediat după aflarea rezultatelor, că alegerile regionale au arătat că actuala coaliție „și-a pierdut legitimitatea” și a dăunat partidului său, iar această situație „trebuie să aibă consecințe”.
„Având în vedere că proiectul de buget pentru 2025 prezintă încă un decalaj de aproximativ 12 miliarde de euro, sunt probabile noi tensiuni în coaliție”, a remarcat și Carsten Nickel, de la compania de comunicații strategice „Teneo”, citat de Reuters.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca alianța de guvernare a lui Scholz să se desființeze complet, deoarece acest lucru nu este în interesul celor trei partide, care sunt toate cotate sub rezultatele lor din 2021, este de părere Stefan Marschall, politolog la Universitatea din Düsseldorf.
Ajutorul pentru Ucraina, în aer
Autoritatea șubredă a guvernului german ar putea complica, de asemenea, politica europeană, în condițiile în care cealaltă mare putere a blocului, Franța, încă se luptă să formeze un guvern după alegerile anticipate din iunie și iulie.
Rezultatele de duminică reflectă fragmentarea crescândă a peisajului politic și ascensiunea partidelor antisistem în întreaga Europă, pe măsură ce guvernele s-au străduit să facă față crizelor, inclusiv războiului din Ucraina și inflației.
Nu întâmplător, premierul ungar, Viktor Orban, considerat de mulți unul dintre marii naționaliști ai Europei, a salutat succesul AfD.
„Landurile germane au trimis un mesaj Bruxelles-ului şi Berlinului: fără migraţie, fără concept de gen, fără război!”, a comentat Balazs Orban, directorul politic al prim-ministrului de la Budapesta.
Puterea crescândă a acestor partide anti-NATO, antiimigrație și favorabile Rusiei va face tot mai dificilă formarea, în Germania, a unor coaliții coerente din punct de vedere ideologic, atât la nivel de stat, cât și la nivel federal.
Rezultatele obținute atât de BSW, cât și de AfD vor determina principalele partide să își înăsprească poziția privind migrația și ar putea submina decisiv sprijinul Germaniei pentru Ucraina.
Spre exemplu, apariţia spectaculoasă a partidului BSW, care cere insistent oprirea livrărilor de armament către Ucraina, se adaugă la fragmentarea peisajului politic german.
Partidul poate juca un rol decisiv în formarea guvernelor locale, iar rezultatul tacticii sale ar putea avea repercusiuni mult dincolo de graniţele regionale,
Foarte probabil, Sahra Wagenknecht, fondatoarea partidului, va cere în schimbul oricărei alianţe ca guvernele landurilor să refuze desfăşurarea planificată a rachetelor americane cu rază medie de acţiune în Germania și, bineînțeles, stoparea ajutorului militar către Kiev.
„Problema va deveni mai delicată, iar Germania va fi probabil mai paralizată, ceea ce înseamnă că alții, precum Polonia, Franța și Italia, vor trebui să stabilească ritmul”, susține Alexander Clarkson, profesor la „King’s College” din Londra, referindu-se la toate inițiativele europene, inclusiv la sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii Rusiei.