Avocatul Gheorghe Piperea susține, într-o postare pe contul său de socializare, că Consiliul General al Municipiului București nu are competența legală de a aproba organizarea unui referendum local în București. „Din articolul 14 alineat 1 din Legea nr. 3/2000, rezultă că atribuția de a organiza referendumuri locale aparține consiliului local sau, după caz, consiliului județean. Din dispozițiile Codului Administrativ, rezultă că CGMB nu este nici consiliu județean, nici consiliu local, ci un tip special de consiliu municipal, cu atribuții speciale prevăzute prin lege și cu unele atribuții partajate cu consiliile locale ale sectoarelor. Practic, Capitala are, conform Codului Administrativ, 6 consilii locale plus un consiliul municipal, fără a avea un consiliu județean”, arată Gheorghe Piperea.
Mai departe, acesta precizează că, din preambulul hotărârii CGMB de luni, 21 octombrie, din care rezultă că aprobă organizarea unui referendum local în București în data de 24 noiembrie, se poate afla că hotărârea s-ar întemeia pe articolul 129 alineat 14 din Codul Administrativ. „Doar că acest text nu conferă CGMB o competență anume de a aproba organizarea unui referendum, ci de a îndeplini orice alte atribuții, în toate domeniile de interes local, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice, precum şi orice alte atribuţii stabilite prin lege”.
Prefectul Capitalei trebuie să sesizeze justiția
Potrivit avocatului, referendumuri locale pot organiza doar consiliile locale, respectiv județene. „În cazul Capitalei, doar consiliile locale de sector pot organiza referendumuri locale. Atribuția consiliului local de a convoca referendumuri nu este dintre cele care se partajează cu CGMB ”, subliniază Piperea.
Acesta este de părere că, pentru ca referendumul aprobat de CGMB să fie obligatoriu în sectoare, trebuie ca toate cele șase sectoare să ratifice hotărârea CGMB ori să hotărască separat organizarea unor referendumuri locale în cele șase sectoare, cu aceleași întrebări ca și cele propuse de CGMB.
„În lipsa unor astfel de hotărâri, referendumul are caracter ilegal, iar rezultatele sale vor putea fi invalidate de birourile electorale, cu consecința că banii cheltuiți pentru referendum (circa 7 milioane de lei, conform estimărilor PMB) vor fi fost aruncați pe fereastră”, susține avocatul. „Codul administrativ dă în competența prefectului atribuția de a se ocupa de referendumul local (…). Prefectul este cel care convoacă referendumul, mai ales dacă e vorba de o inițiativă cetățenească. Este cert, însă, că prefectul Capitalei trebuie să atace urgent, în contencios administrativ, hotărârea CGMB de aprobare a referendumului, pentru că este ilegală”, mai susține Gheorghe Piperea.
Este afectat dreptul UAT-urilor de sector la resurse și patrimoniu
Pe de altă parte, avocatul arată că Legea referendumului nr. 3/2000 dispune că referendumul local poate avea ca obiect probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritoriale. „Primele două întrebări ale referendumului aprobat de CGMB sunt probleme de interes deosebit doar pentru Primarul General, iar nu și pentru bucureșteni. Dimpotrivă, este esențial pentru bucureșteni ca Primarul General să nu fie singura autoritate care distribuie banii publici din cele șapte bugete ale Capitalei (șase pe sectoare și unul general) și care emite toate autorizațiile de construcție în București”, adaugă Gheorghe Piperea.
Mai mult, conform sursei citate, „este legal și prudent ca asemenea puteri să nu fie concentrate în mâinile unei singure persoane, în condițiile în care Constituția și Codul Administrativ instituie principiul subsidiarității în administrația publică”. Avocatul susține, de asemenea, că „referendumul aprobat de CGMB nu numai că încalcă autonomia locală și dreptul sectoarelor bucureștene la surse de finanțare, proporționale cu sarcinile stabilite de lege, dar vine și cu pericolul major de a declanșa mișcări similare și în alte zone și regiuni ale țării, care ar putea să ducă la enclavizare și la grave atingeri aduse caracterului unitar al statului român”. Asta, întrucât, „în ciuda dispozițiilor articolului 75 din Codul Administrativ, referendumul aprobat de CGMB golește de atribuții financiare administrația locală a sectoarelor, are caracter intempestiv, afectând previzibilitatea și stabilitatea serviciilor publice organizate de UAT–urile de sector și implică limitarea accesului la serviciile publice, inclusiv cel al emiterii autorizațiilor de construcție, de vreme ce banii și autorizațiile de construcție vor fi fost concentrate într-o singură mână, cea a primarului general. Referendumul aprobat de CGMB încalcă, de altfel, atât articolul 87, cât și articolul 96 din Codul Administrativ, relativ la drepturile UAT-urilor de sector la resurse financiare și la patrimoniu propriu”.
Demersul are potențialul de a distorsiona voința electoratului la alegerile prezidențiale
Iar viciile organizării acestui referendum nu se opresc aici. Gheorghe Piperea continuă și arată că, din articolul 151 din Legea nr. 3/2000, rezultă că un referendum național poate fi ținut în aceeași zi cu alegerile parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale, iar, din articolul 152, rezultă că un referendum local poate fi ținut în același timp cu un referendum național. „Nu există nici o dispoziție legală care să permită ținerea unui referendum local în aceeași zi cu alegerile de orice fel. Se observă că referendumul aprobat de CGMB, la propunerea Primarului General, se suprapune peste primul tur al alegerilor prezidențiale, care va avea loc în data de 24 noiembrie 2024, ceea ce are potențialul de a distorsiona voința electoratului nu numai în București (…), ci și în întreaga țară (și chiar și în diaspora), prin mediatizarea care se dedică evenimentului și, implicit, organizatorilor”, subliniază avocatul.
Gheorghe Piperea anunță, pe această cale, că va contesta în instanță acest referendum și atrage atenția că „sunt motive pentru care prefectul, primarii de sector, organizațiile civice sau cetățenii cu drept de vot cu domiciliul în București să formuleze acțiuni în contencios administrativ contra Hotărârii CGMB de aprobare a organizării unui referendum pe data de 24 noiembrie, acțiune dublată de o cerere de suspendare de urgență a acestei hotărâri, asupra căreia instanța ar urma să se pronunțe rapid, pentru a evita efecte ireversibile”.