Potrivit cumvaplace.ro, după cum îi și sună, numele îi vine din turcă și i-a fost împrumutat exact de la vasul de lut în care se pregătea pe vremuri, güveç. Acum denumirea s-a păstrat pentru mâncarea de legume tradițională și la ghiveciul pentru flori, vasele noastre de pământ pentru mâncare se cheamă blid sau strachină, în funcție de regiune. Iar ghiveciul a intrat în istorie ca preparat tradițional românesc, deși îl întâlnim cam prin toată zona Balcanilor.
Este îndeosebi o mâncare doar cu legume, uneori chiar și 40 de feluri de legume, dar există și cu carne sau pește. În Balcanii de Vest include adesea orez.
Cele mai apropiate rude ale sale sunt Giouvetsi (în Grecia, făcut cu carne de miel, pui sau vită și cu orez, pe lângă legume) și Türlü güveç (în Turcia), care în Grecia poartă numele de tourlou tourlou.
Ghiveci călugăresc (rețeta lui Radu Anton Roman)
Rețeta include numai ingrediente cultivate în grădinile mănăstirești și în cele mai multe dintre grădinile de zarzavaturi ale celor care au curte.
Legume: 4-5 cartofi, 3 morcovi, 2 ardei grași, 1 dovlecel, 1 conopidă, 1 varză mică, 1 farfurie fasole verde, 1 țelină mică, 100 ml bulion roșii, 3 cepe, 5 roșii, 1 pahar de ulei, 3 legături de pătrunjel verde, sare, piper
Toate se curăță, se taie sau se toacă, în funcție de dimensiune, se călesc și se fierb la foc mic cu condimente câteva ceasuri, până scade zeama.
Ghiveci măcelăresc
Așa cum se face iarna, la tăiatul porcului, acea tocană specifică cu bucăți de carne care au căzut la tăiat, așa probabil a apărut și acest ghiveci, dar pe lângă măcelăriile de pe vremuri, de prin piețe. Așa își imaginează cel puțin tot povestitorul nostru în ale mâncărurilor, Radu-Anton Roman, în Bucate, vinuri și obiceiuri românești.
Ca urmare, pe lângă legumele tăiate mai măricel, așa, putem combina mai multe feluri de carne, de vită, berbecuț și piept de porc.
Dacă știți că în congelator mai aveți de peste an bucăți de carne care v-au prisosit la un moment dat, este momentul să vă eliberați de ele. Ghiveciul cu carne este o tocană fiartă mult și la foc mic, cu legume călite în untură de porc și altele lăsate să scadă împreună cu carnea, la cuptor.
Ghiveci de legume
Este, cel mai probabil, câte o rețetă la fiecare bucătărie, pentru că, deși de bază sunt cartofii, ceapa, roșiile și ardeiul, în funcție de anotimp, în plină vară sau mai spre toamnă, pot predomina dovleceii sau, dimpotrivă, vinetele. În funcție de gusturi, poate fi un ghiveci cu fasole verde sau fără. Sau poate cu fasole boabe, dar fără cartofi.
Cea mai bună parte la ghiveciul de legume este faptul că nu trebuie să respecte o rețetă fixă, ci este o mâncare de legume numită ghiveci datorită amestecului în sine: variat și neregulat. Nu există o rețetă bună sau o rețetă greșită, există pur și simplu ce ne place. Ce este comun pentru toate este ideea de tocană, de ceapă călită în ulei/untură, în care se călesc ușor legumele alese (ardei de mai multe feluri, cu vinete și dovlecei – o alegere simplă), peste care se toarnă bulion sau roșii proaspete, în funcție de momentul anului și se condimentează cu usturoi, sare și piper și frunze de dafin sau cimbru.
Ghiveci cu orez (sau pilaf sârbesc)
Alegerea legumelor este și aici la îndemâna fiecăruia, de bază sunt ceapa călită și roșiile tăiate sau din conservă, nu doar bulion, însă. Lor li de adaugă ardei grași în toate culorile. După ce se călește ceapa, se adaugă și ardeii curățați și tăiați bucăți, apoi roșiile, lichidul (supă sau suc de roșii) și ultimul vine orezul. La final și condimentele. Dacă alegeți un orez cu bob rotund, cum este cel pentru risotto sau pentru paella, lucrurile sunt și mai simple.
Puteți combina o conservă de roșii tăiate cuburi cu o sticlă de suc de roșii, dacă vreți de post. Pe de altă parte, dacă preferați o mâncare ”de dulce”, puteți folosi supă de carne, proporția este aceeași, 1-3: o cană de orez la 3 căni de lichid (supă sau suc de roșii).
În funcție de zonă, rețeta poate cuprinde și morcovi și mazăre, dar nu numai!