În urmă cu 160 de ani, pe 5 noiembrie 1860, a fost inaugurată Grădina Botanică din Bucureşti, înfiinţată ca instituţie pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie din Capitală, la iniţiativa doctorului Carol Davila, în urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Amenajarea acestui spaţiu, ca bază didactică şi de cercetare, a fost realizată sub conducerea botanistului Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei instituţii. În anul 1874, Grădina Botanică a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi avându-l la conducere pe remarcabilul profesor Dimitrie Brândză.
Grădina a fost avariată în timpul Primului Război Mondial, când a fost folosită de trupele de ocupație germane, dar și în al Doilea Război Mondial, când a fost atinsă de bombardamentele anglo-americane de la 4 aprilie 1944. Atunci, din cele peste 700.000 de planșe ale herbarului au fost salvate numai 200.000. Herbarul Grădinii Botanice din București are astăzi circa 500.000 de planșe, fiind organizat pe două mari secțiuni.
Seră după model belgian
Sera Veche a Grădinii Botanice a fost construită între anii 1889-1891, după modelul Serelor din Liège (Belgia). Pavilionul a fost reabilitat în anul 2011, fiind aranjat ca un colț de pădure tropicală cu specii ale mai multor familii de plante exotice
Muzeul Grădinii Botanice găzduiește, într-o clădire în stil brâncovenesc, peste 5.000 de specii de plante, inclusiv 1.000 de specii exotice.