Nu mai puțin de 69% din totalul celor 990 de rute sunt deservite de zboruri directe, ceea ce demonstrează că infrastructura de transport a Europei încurajează în continuare oamenii să zboare, în loc să ia trenul, în ciuda impactului mult mai dăunător al aviației asupra mediului, arată Greenpeace, a cărei concluzie este că niciunul dintre orașele analizate nu își exploatează pe deplin potențialul pentru furnizarea serviciilor directe de tren. În această inedită analiză, Bucureștiul este plasat destul de jos, cu numai trei conexiuni feroviare directe cu capitalele Europei
Chiar și în Viena, orașul cu cele mai multe legături feroviare directe (17), trenurile directe circulă pe doar 59% din rutele posibile. Pe baza liniilor și a orarelor existente, există un potențial pentru încă 12 conexiuni feroviare directe către și dinspre Viena. După Viena, orașele care sunt cel mai bine conectate cu trenul direct sunt München (15 legături, potențial pentru încă 14), Berlin (14 legături, potențial pentru încă 14), Zürich (13 conexiuni, potențial pentru încă 15) și Paris (13 legături, potențial pentru încă 16). Cele șase orașe cel mai prost conectate cu trenul direct sunt Atena, Lisabona, Priștina, Sarajevo, Skopje și Tallinn, niciunul dintre acestea nu are o conexiune feroviară directă cu niciunul dintre celelalte orașe europene importante din această analiză.
Ce arată conectivitatea feroviară a Bucureștiului
Analiza subliniază încă de la început că astăzi conectivitatea prin trenuri directe pentru București nu se încadrează în niciuna dintre categoriile „prost conectat” sau „bine conectat”. Din cauza stării proaste a rețelei feroviare din România și din țările învecinate, doar în șapte orașe s-a putut ajunge cu trenul direct în 18 ore. Cu toate acestea, în mod real doar la trei dintre ele se poate ajunge cu trenul direct, rezultând o conectivitate directă a trenurilor de 43%, ceea ce este cu 50% mai mare decât media europeană. Cele trei orașe cu legătură directă cu trenul sunt Budapesta, Chișinău și Viena. În plus, există un tren de noapte direct către Istanbul doar în perioada de vară, dar care nu a fost luat în considerare în statisticile acestui raport din cauza metodologiei alese). Potrivit analizei, capitala României nu are nicio conexiune feroviară directă cu 57% dintre orașe la care s-ar putea ajunge cu un tren direct în decurs de 18 ore. Cea mai importantă conexiune cu trenul care lipsește în mod evident este cea cu Sofia. A existat un serviciu doar de vară pe această rută în 2023, dar nu a fost inclus în orarul 2024 la momentul redactării raportului. Alte destinații importante fără o conexiune feroviară directă în 18 ore includ Belgrad și Bratislava. Bucureștiul ar fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai tuturor orașelor analizate, dacă investițiile moderate în infrastructura feroviară a Europei ar permite o viteză medie de 80 km/h pe toate rutele de tren: 12 orașe suplimentare ar putea fi deservite de un tren direct către/de la București, în viitor. Aceste orașe ar fi Atena, Kiev, Ljubljana, München, Podgorița, Praga, Priștina, Sarajevo, Skopje, Vilnius, Varșovia și Zagreb. Astăzi există de două ori mai multe zboruri directe decât trenurile directe către destinații la care s-ar poate ajunge cu trenul în decurs de 18 ore. Din cele 44 de orașe europene analizate, la 33 se poate ajunge cu un zbor direct din București.
Cele 45 de orașe incluse în analiză sunt: Amsterdam, Atena, Barcelona, Belgrad, Berlin, Birmingham, Bratislava, Bruxelles, București, Budapesta, Chișinău, Köln, Copenhaga, Edinburgh, Hamburg, Istanbul, Kiev, Lisabona, Ljubljana, Londra, Luxemburg, Lyon, Madrid, Marsilia, Milano, München, Napoli, Oslo, Paris, Podgorica, Praga, Priștina, Riga, Roma, Sarajevo, Skopje, Sofia, Stockholm, Tallinn, Valencia, Viena, Vilnius, Varșovia, Zagreb și Zürich.
Sofia stă mai prost ca Bucureștiul
Capitala vecinilor noștri bulgari, Sofia, este și mai prost conectată cu orașe europene prin trenuri directe, decât Bucureștiul. Doar un oraș, Istanbul, poate fi accesat cu un tren direct existent, în timp ce opt orașe ar putea fi atinse cu un tren direct în 18 ore. Aceasta este o conectivitate directă cu trenul de numai 13%. Legătura feroviară cu Istanbul se desfășoară peste noapte și este operată de compania feroviară turcă. Compania feroviară bulgară operează trenuri de noapte interne, dar nu internaționale. Sofia nu are nicio conexiune feroviară directă cu 87% dintre orașe la care s-ar putea ajunge cu un tren direct în 18 ore. Cea mai importantă conexiune cu trenul de zi lipsă este cea spre București. În prezent, pe această rută există un serviciu de vară. Alte destinații importante fără o conexiune feroviară directă în care se poate ajunge în 12 ore includ Belgrad și Skopje. În prezent, nu există trenuri de pasageri care trec granițele atât spre Serbia, cât și spre Macedonia de Nord. Călătorind de la Sofia la Belgrad cu trenul ar necesita trecerea prin România și Ungaria. De asemenea, lipsește o legătură importantă cu trenul de noapte pentru Atena, această conexiune fiind închisă în 2019. Cu investiții moderate în infrastructura feroviară a Europei, permițând o viteză medie de 80 km/h pe toate rutele de tren, nouă orașe suplimentare ar putea fi deservite de un tren direct către/de la Sofia în viitor. Astăzi există cu 400% mai multe zboruri directe decât trenuri directe către destinații care ar putea fi atinse cu trenul în decurs de 18 ore. Din cele 44 de orașe europene analizate, la 29 se poate ajunge cu un zbor direct din Sofia.
Budapesta, cea mai bună conexiune din blocul ex-comunist
Budapesta este orașul din noile state membre UE cu cel mai mare număr de conexiuni directe de tren către celelalte orașe analizate: 12 destinații sunt deservite cu trenul direct. Budapesta are, de asemenea, relativ multe conexiuni cu trenul de noapte. La șapte dintre orașele analizate se poate ajunge cu un tren direct de noapte. Doar Viena, München și Zürich oferă mai multe legături cu trenul de noapte. Nu mai puțin de 41% din cele 29 de orașe la care se poate sau s-ar putea ajunge cu un tren direct în 18 ore cu șinele existente poate fi atins astăzi. În ciuda rețelei feroviare relativ bune, există cu 92% mai multe zboruri directe către orașe, care pot sau ar putea fi atinse cu trenul în decurs de 18 ore. Cea mai evidentă conexiune cu trenul direct lipsă este către Belgrad, ea fiind închisă în 2019 din cauza lucrărilor de modernizare, dar ar putea fi redeschisă în 2025. Cea mai importantă conexiune cu trenul lipsă de la Budapesta sub 12 ore este Frankfurt, care este a doua cea mai utilizată rută de zbor pe distanțe scurte din Budapesta fără o alternativă de tren directă. Printre cele mai importante destinații de tren de noapte care lipsesc se numără Londra, Milano, Bruxelles, Amsterdam și Paris, care se găsesc toate printre primele șase zboruri pe distanțe scurte din Budapesta fără o alternativă de tren directă. Cu investiții moderate în infrastructura feroviară a Europei, permițând o viteză medie de 80 km/h pe toate rutele de tren, cinci orașe suplimentare ar putea fi deservite de un tren direct către/de la Budapesta în termen de 18 ore, în viitor. Acestea sunt: Atena, Chișinău, Istanbul, Riga și Vilnius.
Constatări-cheie ale analizei
● Din 990 de rute între 45 de orașe europene pe care le-a analizat Greenpeace, doar 12% sunt deservite în prezent de trenuri directe, în timp ce 69% sunt deservite de zbor direct. Sunt de aproape șase ori mai multe zboruri directe decât legăturile directe cu trenul între orașe europene.
● Din cele 990 de rute, 42% - 419 rute - ar putea fi deservite cu ușurință de trenuri directe de zi sau de noapte cu un timp de călătorie mai mic de 18 ore folosind șinele feroviare existente.
● Cu toate acestea, în prezent, doar 27% - 114 din cele 419 potențiale rute - sunt de fapt deservite de trenuri directe, lăsând 73% - 305 rute potențiale - neservite.
● Potențialul neexploatat pentru trenuri directe între orașe europene este considerabil: conexiunile feroviare directe în Europa ar putea fi mai mult decât triplate folosind infrastructura de cale existentă.
● Primele 5 orașe cel mai bine conectate prin trenul direct din Europa sunt (în această ordine): Viena (17 conexiuni directe de tren), München (15), Berlin (14), Paris și Zürich (13 fiecare).
● Odată cu reactivarea unor legături feroviare închise în prezent, cum ar fi între Grecia și Bulgaria sau între Croația și Bosnia, toate cele 990 de rute ar putea fi parcurse cu trenul (deși acest lucru poate implica multe modificări și un timp lung de călătorie pe unele rute).
● Există mai multe zboruri directe decât conexiuni directe cu trenul din/către toate cele 45 de orașe analizate (cu excepția Kievului). Chiar și când se compară numărul de zboruri directe cu trenuri directe doar pentru rutele cu un timp de călătorie cu trenul de sub 18 ore, există un singur oraș cu mai multe conexiuni directe cu trenul decât zboruri, și anume Bratislava, care are un aeroport foarte mic, datorită proximității sale de Viena. În toate celelalte orașe, numărul de zboruri directe pe rute care ar putea fi deservite cu trenul cu o durată de călătorie mai mică de 18 ore sunt foarte puține.
● Europa nu are conexiuni directe de tren pe multe rute importante, cum ar fi Paris-Roma, Madrid-Paris sau Londra-Berlin, care sunt printre cele mai aglomerate rute de zbor pe distanțe scurte din Europa, fiecare cu peste un milion de pasageri pe an. Aceste trei rute ar putea fi parcurse fiecare de trenuri directe.
Bruxelles-ul a tăiat din proiecte
În Europa, a existat un impas politic de ani în ceea ce privește creșterea conexiunilor feroviare directe și facilitarea trecerii de la călătoriile cu avionul și mașina la călătoriile feroviare ecologice. Deși Comisia Europeană a anunțat 15 noi proiecte transfrontaliere pentru UE în decembrie 2021, ca parte a celor mai recente planuri feroviare, acest număr a fost redus de atunci la doar 10 la începutul lui 2023 și nicio rută nouă nu a fost încă implementată. Numărul total de trenuri de noapte transfrontaliere de pasageri în Europa a scăzut de la 1.257 pe săptămână în 2001 la 445 în 2019. Greenpeace solicită UE și guvernelor naționale să sprijine dezvoltarea serviciilor feroviare directe prin investiții în infrastructură, o mai bună cooperare între companiile feroviare și obligarea trenurilor directe acolo unde acestea nu sunt încă viabile din punct de vedere comercial.
„Începerea serviciilor directe de zi sau de noapte ale trenurilor până la o durată maximă a călătoriei de 18 ore pe cele 305 rute nedeservite în prezent ar fi relativ simplă și ar tripla numărul de conexiuni feroviare directe disponibile între marile orașe europene”
din analiza Greenpeace Europa Centrală și de Est