La finalul lunii august s-a dezbătut pentru prima oară în România salariul minim adecvat pe care îl introduce Uniunea Europeană. O directivă europeană adoptată și de România impune statelor membre să garanteze un salariu minim adecvat pentru toți lucrătorii.
Specialiștii din Ministerul Muncii au scris proiectul de lege pentru a introduce această prevedere, dar la dezbaterea care a avut loc ieri și la care au participat reprezentanții sindicatelor, s-a constatat că cineva a greșit intenționat baza de calcul, astfel încât românii să aibă un salariu minim cât mai mic.
Scandalul a amânat propunerea de Hotărâre de Guvern pentru mecanismul de stabilire a salariului minim, pentru care sindicatele au cerut recalcularea. Blocul Național Sindical a lansat mai multe propuneri de modificare a Hotărârii Guvernului privind aprobarea procedurii de aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Variante de calcul în favoarea angajaților
Prima variantă ar fi utilizarea unei formule de actualizare bazată pe indicatori realizați și nu prognozați - pentru că prognoza făcută în primăvara fiecărui an generează câștiguri mai mici decât cele realizate în mod real, fiind în avantajul statului, care astfel va da mai puțini bani pentru plata salariului minim, dar în dezavantajul salariaților.
BNS propune și o variantă prin care să se utilizeze formula de actualizare din proiectul de HG, dar luându-se în calcul indicatorii din prognoza de toamnă - cei folosiți la elaborarea bugetului public pentru anul următor -, nu din primăvară. Altă variantă ar fi calcularea salariului minim prin raportarea la câștigul salarial mediu brut prognozat pentru anul pentru care se stabilește salariul minim, pentru calcularea gradului de adecvare - adică „poziționarea salariului minim în intervalul 47 - 52% din câștigul salarial mediu brut”, conform specialiștilor BNS. Câștigul mediu brut prognozat ar fi cel stabilit în prognoza de toamnă pentru pregătirea bugetului public pe anul următor.
Au fost făcute zeci de simulări
BNS a documentat foarte bine principiile care stau la baza noii directive europene și a făcut un studiu lansat la finalul lunii august, la care a invitat reprezentanții Guvernului și ai societății civile, pentru a dezbate împreună noua provocare. De atunci s-a discutat despre decalajele majore între câștigurile anuale raportate și cele prognozate, diferențele fiind foarte mari.
La respectiva dezbatere, au fost critici din partea specialiștilor BNS în privința criteriilor sau a indicatorilor propuși de Ministerul Muncii. Radu Soviani a explicat că dacă România ar fi preluat modelul propus de Bulgaria, care calculează acest salariu minim ca fiind 50% din cel mediu brut, ar fi fost mai corect și mai realist, dar în formula de calcul pentru România s-au introdus foarte multe criterii care vizează prognozele și care astfel pot genera erori grave, având în vedere mai ales decalajul de peste 6 luni între data raportării datelor statistice și cea a emiterii rapoartelor care de fiecare dată sunt depășite de ceea ce se întâmplă realmente în economie, în acel moment.
Exemplul dat de Soviani a fost metodologia pentru fundamentarea bugetului pe anul următor, care ia în calcul salariul mediu brut prognozat. Acum, salariul mediu brut real a ajuns la 8.310 lei, iar cel prognozat este 7.567, fiind folosit la fundamentarea bugetului, fără a mai fi actualizat.
Calcularea eronată duce la scăderea nivelului de trai
S-a discutat și despre problemele pe care le-ar putea genera o astfel de lege și calcularea greșită a valorii salariului minim brut, care ar putea băga în faliment firmele mici sau ar trimite în șomaj un număr mare de angajați, dacă patronii nu vor mai putea să-i plătească. O astfel de situație ar duce la scăderea nivelului de trai în România, în loc să aducă o îmbunătățire.
Tocmai de aceea, unii specialiști au propus un calcul care să aibă în vedere o marjă de eroare între 50 și 45%, raportat la salariul mediu brut, pentru a nu se crea probleme economice grave în sectorul privat. Dacă directiva nu va fi transpusă corect în legea românească, poate fi atacat actul normativ la Curtea Constituțională și ar fi muncă în zadar, pentru că CCR va constata abaterile de la reguli, iar legea ar urma să fie retrimisă în Parlament. Asta înseamnă că salariul minim adecvat se va aplica peste mulți ani, atunci când legea va transpune corect directiva europeană.
Sindicaliștii care au participat ieri la dezbaterea de la Ministerul Muncii spun că s-au folosit exact acei indicatori despre care deja se demonstrase că ar genera un venit salarial mai mic decât cel adecvat prin raportarea la rata inflației. Până pe 15 noiembrie ar trebui să se ajungă la varianta finală a noii legi pentru salariul minim.