Noul ministru al Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a făcut analiza firmelor înființate prin Diaspora Start-Up, Start-Up Plus şi Start UpNation, pentru a organiza viitoarele programe de finanțare. Cele mai multe investiții s-au făcut pentru activități recreative, service și spălătorii auto sau saloane de coafură. Anul viitor se va putea ști dacă firmele finanțate din fonduri europene vor rezista pe piață. Următorii bani se vor da pentru înființarea de întreprinderi sociale.
În ultimii doi ani s-au finanțat 8.715 de firme, prin programele Diaspora Start-Up, Start-Up Plus şi Start UpNation, care aduc 38.400.000 de euro pe an la bugetul statului doar din locurile de muncă pe care le-au creat. Astfel s-a rezolvat, pe de o parte, problema locurilor de muncă, pentru mai mult de 26.000 de persoane, iar încasările din taxe și impozite se regăsesc deja în bugetul statului. MFE a reușit să preia și o parte dintre firmele create în programul-pilot din 2017, Start-UpNation, pe care le-a finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU).
„1631 de firme create prin Start UpNation în 2017 s-au finanțat tot cu POCU. Noi am ajutat astfel ediția pilot, cu o parte din banii necesari pentru crearea firmelor, chiar dacă proiectul trebuia să fie de la bugetul statului. Oricine va putea consulta lista completă cu cele 8.715 de firme finanțate din bani europeni. Cifra este în continuare dinamică, pentru că încă se mai înființează firme. Îmi doresc foarte mult să se creeze și identitate vizuală pentru firmele înființate prin aceste programe, așa cum au toate celelalte proiecte europene”, a explicat ministrul Roxana Mînzatu, ieri, în cadrul unei conferințe de presă.
MFE a plătit și școlarizarea antreprenorilor
Ministerul Fondurilor Europene a finanțat scheme de antreprenoriat atât pentru românii din țară, cât și pentru cei din diaspora. Programul Diaspora Start-Up a primit 75 de milioane de euro, iar Start-Up Plus 45 de milioane de euro, pe o schemă de finanțare POCU. Banii s-au dat pentru înființarea firmelor, dar și pentru cursurile de antreprenoriat și de mentorat de care au beneficiat 80.000 de persoane, iar cei care au deschis firmele au fost câștigătorii unor concursuri de planuri de afaceri, astfel încât Guvernul să se asigure că nu vor da faliment în cel mai scurt timp. „A fost o abordare integrată. Am oferit inclusiv posibilitatea de a instrui, prin cursuri de antreprenoriat și un program de mentorat, persoanele care au câștigat subvenția ce a variat între 33.000-35.000 de euro. Această cerință a venit din piață, de a nu finanța doar subvențiile, ci și partea de mentorat pentru cei care s-au lansat în afaceri”, a mai explicat ministrul, subliniind că analiza făcută acum va sta la baza programelor ce vor urma. Aceste firme create pe cele trei programe start-up au început să se înființeze la sfârșitul anului trecut, având o perioadă de un an și jumătate de funcționare obligatorie, prin contract, din care ultimele șase luni sunt în perioada de sustenabilitate, când trebuie să reziste pe piață. În topul codurilor CAEN se află, la nivel de țară, activități recreative și distractive - în special, locuri de joacă pentru copii, închirierea echipamentelor pentru agrement și organizare de evenimente. Pe locul doi, întreținere și reparare autovehicule - respectiv service și spălătorii auto -, iar pe locul al treilea, activități fotografice. Pe locurile trei și patru în top sunt codurile CAEN restaurantele, respectiv coafură și alte activități de înfrumusețare. Clujul face excepție, având IT-ul pe primul loc în topul regional.
Am făcut calcule care arată cum returnează contribuția la bugetul statului aceste 8.715 firme care au creat, fiecare, cel puțin două locuri de muncă, aducând la bugetul statului o contribuție de 38.400.000 euro pe an.
Roxana Mînzatu, ministrul Fondurilor Europene