Actul normativ propune darea în plată a unor active mobile și imobile ale operatorului, precum și vânzarea altora de către ANAF. Practic, CFR Marfă va fi lichidată, activitatea sa urmând să fie preluată de alte companii de stat din domeniul feroviar, ROFERSPED SA și Societatea Întreținere și Reparații Locomotive și Utilaje CFR SA (IRLU). Apelarea la varianta adoptării unei ordonanțe de urgență pentru rezolvarea problemelor financiare cu care se confruntă CFR Marfă sunt explicate de Executiv prin faptul că există „riscul închiderii necontrolate a societății, ca urmare a demersurilor de executare silită a companiei, și a eliminării bruște a acesteia de pe piața de transport feroviar de marfă este iminent, afectând în mod direct industriile strategice și clienții deserviți de către SNTFM CFR MARFĂ”. Proiectul Ordonanței de Urgență a fost publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, iar odată cu aplicarea actului normativ va dispărea din piață una dintre cele mai mari companii de stat.
Transportatorul feroviar de marfă are o cotă de piaţă de aproximativ 20% şi deţine peste 900 de locomotive şi aproximativ 27.000 de vagoane, însă în circulaţie sunt doar 350 de locomotive şi 11.000 de vagoane, după ce pe circa 10.000 a fost impus sechestru la cererea CFR SA, compania de administrare a infrastructurii feroviare, pentru recuperarea datoriilor. Odată cu adoptarea Ordonanței de Urgență, pe lângă dare în plată către stat a participațiilor deținute la ROFERSPED și IRLU de CFR Marfă și vânzarea de către ANAF pe piața liberă a unor active ale companiei, CFR Marfă va ceda către ROFERSPED, 25% din locomotive, 22,7% din vagoane și 29% din alte active precum terenuri și clădiri. De asemenea, către IRLU ar urma să se ducă 3% din locomotive, 4,8% din vagoane și 6% din celelalte active, potrivit unui material realizat de CITR care se ocupă de concordatul CFR Marfă. Această procedură a fost deschisă în februarie 2020 și ea a fost văzută ca o soluție care ar fi permis redresarea rapidă a companiei, sub supravegherea judecătorului sindic, iar procesul de restructurare să permită continuarea activității companiei și respectarea obligațiilor față de creditori. De la împărțeala activelor CFR MARFĂ nu va lipsi însă nici CFR SA, unul din marii creditori ai companiei. Aceasta ar urma să primească vagoane, locomotive, clădiri, terenuri, dar și bani pentru ștergerea datoriei.
Stingerea totală sau parţială a creanţelor fiscale şi bugetare se va face la valoarea de piață a activelor, aceasta urmând să fie determinată printr-un raportul de evaluare întocmit de către un evaluator autorizat în condiţiile legii.
Istoria ajutorului de stat începe în 2013
În anul 2013, Guvernul, condus la acea dată de Victor Ponta, a decis conversia în acțiuni a datoriilor CFR Marfă către CN CFR și către bugetul statului, datorii care se ridicau la suma de 1,66 de miliarde de lei (363 de milioane de euro la acea dată). Autoritățile române au informat Comisia Europeană cu privire la intenția de a realiza conversia datoriilor CFR Marfă în acțiuni, urmată de privatizarea societății, susținând că măsura în cauză nu ar reprezenta ajutor de stat. Scenariul privatizării companiei a fost considerat mai avantajos pentru statul român decât cel de lichidare a societății. Ulterior, procesul de privatizare a eșuat, conversia datoriilor fiind însă menținută. În luna martie 2017, Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România, reprezentând interesele comune ale membrilor săi (societăți comerciale concurente ale CFR Marfă - S.C. Unicom Tranzit S.A., S.C. Grup Feroviar Român S.A., S.C. Transferferoviar Grup S.A. etc.), a formulat o plângere la Comisia Europeană privind ajutorul de stat acordat în anul 2013 societății CFR Marfă. Demersurile întreprinse de autoritățile române, ca urmare a declanșării investigației CE privind măsurile de ajutor de stat, nu au fost suficiente și eficace în demonstrarea compatibilității ajutorului de stat cu piața internă. În consecință, pe 24 februarie 2020 Bruxelles-ul a emis Decizia C (2020) 1115/24.02.2020, conform căreia CFR Marfă trebuie să restituie ajutorul de stat nelegal, împreună cu dobânda de recuperare aferentă, în termen de 6 luni de la notificarea deciziei, adică până pe 25 august 2020. Ulterior, termenul-limită pentru recuperarea ajutorului de stat a fost prelungit până în martie 2022.
Cine sunt companiile ROFERSPED și IRLU
Societatea SC ROFERSPED SA București a luat fiinţă în anul 1997. Capitalul social este integral românesc, din acesta 91,76 % aparţinând acţionarului principal CFR MARFA SA iar 8,24% aparţinând altor acţionari. Conform propriului site, ROFERSPED este un organizator de transport care oferă o gamă largă de servicii legate de transportul feroviar și servicii de consultanță legate de soluțiile de transport. Printre aceste servicii se numără închirierea de material rulant, monitorizarea circulației transporturilor și informarea clienților asupra statusului transporturilor, logistică integrată pentru transport de marfă în trafic intern și internațional etc. Potrivit ultimelor date financiare disponibile pe risco.ro, compania ROFERSPED a realizat în 2020 o cifră de afaceri de 95,39 de milioane de lei și un profit net de două milioane de lei cu 57 de angajați. În ceea ce privește compania IRLU activează în domeniul întreținerii și reparării de locomotive. Ea a fost înființată în anul 2001 prin externalizarea activității de reparații locomotive din cadrul Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „CFR MARFĂ” S.A. Ultimele date financiare disponibile pe risco.ro arată că în 2020 societatea a raportat o cifră de afaceri de 17,84 milioane de euro, dar a înregistrat o pierdere de 2,79 de milioane de euro, având 1.265 de angajați.
În lipsă de soluții, datorii-record
În prezent, cota de piață a companiei CFR Marfă este de 70% la nivelul activității de transport de marfă din România, iar 80% din datoriile ei sunt deținute de compania de infrastructură feroviară, CFR SA. La finele anului 2020, CFR Marfă înregistra plăţi restante în valoare de 3,947 de miliarde de lei, iar pentru anul 2021 se estima, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli aprobat, reducerea acestora cu 63,27%, respectiv cu suma de 2,497 de miliarde de lei. De asemenea, documentul mai amintește că CFR Marfă are o pierdere contabilă din anii precedenţi de 2,7 miliarde de lei.