Execuția bugetară pe primele 6 luni din 2020 arată o scădere (în premieră pe ultimii 5 ani) a veniturilor și o accelerare a creșterii cheltuielilor cu asistența socială, dar mai ales un deficit de peste 4% din Produsul Intern Brut (PIB). În aceste condiții, principalul argument invocat de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, pentru majorarea pensiilor de la 1 septembrie - o execuție bugetară favorabilă la 6 luni - nu se mai susține. La sfârșitul lunii mai, Cîțu credea sincer că bugetul va arăta mult mai bine în vară și că, astfel, va avea suficient spațiu fiscal pentru o majorare măcar cu 15%, dacă nu cu 40% (cât prevede legea), a punctului de pensie din această toamnă. Calculele Jurnalul arată însă că doar cheltuielile inevitabile ale Guvernului (cele cu personalul, cu bunuri și servicii și cu asistența socială) depășesc totalul veniturilor bugetare.
„Vom putea face o creștere de pensii, dar vom vedea care este aceea, în funcție de mai multe scenarii. Acest lucru se va putea face după ce vom avea primele șase luni de execuție bugetară”, spunea Florin Cîțu la o emisiune TV din 27 mai. „Ca să putem să plătim pensii și salarii, trebuie să le facem cu o economie stabilă, care crește, care alocă resursele în zonele productive. Altfel, nu ajungem nicăieri”, mai arăta ministrul Finanțelor, bazându-și întreaga argumentație pe o așteptare pozitivă privind mersul economiei și mai ales pe calitatea execuției bugetare.
Cel mai slab buget din ultimii ani
Veniturile totale ale bugetului de stat au scăzut în primele șase luni ale acestui an cu 2,37 miliarde de lei (sau cu 1,6%), comparativ cu perioada similară din 2019. În același timp însă, cheltuielile totale au crescut cu 22,84 miliarde de lei (13,6%). În ceea ce privește cheltuielile cu asistența socială, acestea au înregistrat un avans de 13,25 miliarde de lei (+23,7%) în primul semestru din 2020, față de prima jumătate a lui 2019.
Anul trecut pe vremea asta, când execuția bugetară nu acuza șocul pandemiei, situația era cu totul diferită. În primele șase luni din 2019, veniturile totale la buget au urcat cu 16,58 miliarde de lei, sau cu 12,6% în raport cu același interval din 2018. Cheltuielile totale au urcat și ele, în aceleași perioade, cu 21,57 miliarde de lei (14,7%). Cheltuielile cu asistența socială s-au majorat cu 5,74 miliarde de lei, sau cu 11,4%, adică într-un ritm mult mai redus decât în 2020. De fapt, veniturile bugetare la 6 luni nu au mai scăzut decât în anul 2016, când încasările din primul semestru al acelui an fuseseră mai mici cu 2% față de perioada similară din 2015.
Trei categorii de cheltuieli depășesc toate încasările
Potrivit execuției bugetare la 6 luni, suma cheltuielilor cu personalul, cu bunurile și serviciile și cu asistența socială este mai mare decât suma tuturor încasărilor. Guvernul a cheltuit, în primul semestru, 53,3 miliarde de lei cu plata personalului, 25,3 miliarde de lei pentru bunuri și servicii și 69,2 miliarde de lei cu asistența socială, toate aceste cheltuieli - practic, inevitabile - însumând 147,8 miliarde de lei. În același timp, veniturile bugetare au totalizat doar 146,2 miliarde de lei. Astfel că spațiul fiscal necesar pentru o majorare fie și numai la asistența socială - pensii, alocații pentru copii, sprijin pentru persoanele defavorizate etc. - este total dependent de finanțarea deficitului bugetar.
Cerința de majorare a pensiilor este secondată și de promisiunea privind mărirea alocațiilor pentru copii, însă spațiul fiscal necesar pentru aceste măsuri tinde spre zero
Pensionarii, amăgiți cu o posibilă creștere a veniturilor, vor mai avea de așteptat până la o echilibrare favorabilă a bugetului de stat