Problema condițiilor de mizerie din penitenciarele românești a devenit deja foarte gravă, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ne poate sancționa pentru asta cu 80 de milioane de euro anual. Declarațiile făcute în ultimele zile de ministrul Justiției, Raluca Prună, și de vicepremierul Vasile Dâncu subliniază lipsa de soluții a actualului Executiv.
Miniștrii cabinetului Cioloș sunt de acord că deținuții din țara noastră îndură condiții inumane în penitenciare, dar, în locul unei rezolvări concrete, fiecare vine cu propuneri mai mult sau mai puțin realizabile. Problema penitenciarelor ar avea, teoretic, patru soluții: extinderea, prin construirea unor noi pușcării, o lege a grațierii sau amnistiei care să lase în libertate cât mai mulți condamnați, reducerea pedepselor sau privatizarea. Fostul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, declara încă de anul trecut că pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare ar fi nevoie de cel puțin un miliard de euro. Deficitul de locuri în penitenciare este de 10.000, pentru care ar mai fi nevoie de circa zece penitenciare de câte 1.000 de locuri, iar la miliardul de euro ar trebui să se mai adauge plata a peste 4.000 de angajați. În acest moment, deficitul real de personal din sistem este de circa 11.000 de oameni, care înseamnă gardieni, asistenți sociali, psihologi, educatori și personal medical. „Avem un deficit de circa 3.000 de oameni în acest moment. Sunt 15.041 de posturi prevăzute în schemă și s-au pensionat circa 500 de angajați anul acesta. Deficitul de personal este, în realitate, mult mai mare. Schema ar trebui modificată și ar mai trebui circa 8.000 de oameni. Noi facem un milion de ore suplimentare de muncă pe an, din care se pot compensa cu timp liber doar jumătate din ele. În sistem acum sunt fișe de post cu atribuții multiple. În sistem nu seamănă o unitate cu alta. Unele sunt în orașe, altele sunt în afară. Standardele pe care le-am propus noi au fost gândite pe misiuni. La un penitenciar cu 500 de deținuți ar fi nevoie de circa 200 de angajați. Depinde și de regimul lor și de nivelul sistemelor de securitate. Dar oamenii mai pleacă și în concediu, iar altcineva trebuie să-i poată înlocui”, explică Ștefan Teoroc, președintele FSAP Publisind.
Privatizarea nu e agreată de cei din sistem
Angajații din penitenciare nu acceptă ideea privatizării pușcăriilor, argumentând prin faptul că acest sistem nu este funcțional nici în alte țări europene cu o rată redusă a criminalității, iar acolo unde există s-a înregistrat o explozie a fenomenului infracțional. „Nici măcar un parteneriat public-privat nu putem accepta. Chiar și în Marea Britanie, părerile acum sunt împărțite, în această privință. În momentul în care privatizezi o pușcărie, patronatul va urmări în primul rând ca scop eficientizarea investiției, cât mai puține cheltuielile. Până și parteneriatul public-privat este doar de perspectivă. Deja avem 41.000 de pedepse neprivative de libertate, în grija a 300 de consilieri de privațiune care sunt total depășiți de situație”, mai spune Teoroc. Până acum nu a fost nici măcar creionată o propunere legislativă care să facă posibilă existența unor penitenciare private.
Ar putea urma un val de violențe
În funcție de felul în care va fi conceput un eventual decret de amnistie generală sau de grațiere, România s-ar putea confrunta din nou cu un val de violențe, dar asta în contextul unui deficit de circa 20.000 de oameni în Ministerul Afacerilor Interne. „Ultima amanistie a avut loc în 1988, apoi a urmat un mare val de violențe, pentru că s-au scos din pușcării și cei cu fapte de mare violență. O grațiere s-ar putea discuta, doar pentru faptele fără violență, dar trebuie analizată cu mare atenție situația. Dacă ar fi un val de infracțiuni, am avea o problemă. Deficitul real de personal este de 15.000 de polițiști, la care se adaugă 5.000 de oameni la Jandarmerie și la ISU. Avem aproape 5.000 de angajați cu dosare de pensionare. Suntem într-o perioadă de criză de personal, se lucrează suplimentar foarte mult și nu se recompensează această muncă”, explică Dumitru Coarnă, vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor (SNPPC).
Soluția propusă de vicepremierul vasile Dâncu, de a reduce media pedepselor, de la șapte ani la șapte luni, ar putea crește numărul deținuților, în loc să-l scadă, spun cei care lucrează în sistem. „Cei mai mulți condamnați sunt din clasa de jos a populației și dacă ar ști că vin la puțcărie doar pentru câteva luni, ar comite și mai multe fapte. Noi nu suntem pentru creșterea pedepselor, ci pentru un sistem echilibrat”, spune Ștefan Teoroc.
Deficitul de locuri în penitenciare este de circa 10.000 de locuri de cazare în acest moment, calculat la un total actual de circa 28.000 de deținuți și un spațiu vital de 4 metri pătrați pentru fiecare persoană. Conform normelor europene, nu ar mai trebui să existe paturi suprapuse. Chiar dacă s-ar începe anul acesta construirea unei închisori cu 500 de locuri, nu s-ar rezolva problema. Construirea a zece penitenciare de 1.000 de locuri ar dura cel puțin zece ani, timp în care România ar trebui să plătească despăgubiri.
Deficitul de personal în penitenciare este în realitate mult mai mare. Schema ar trebui modificată și ar mai trebui circa 8.000 de oameni. La aceștia s-ar mai adăuga circa 4.000 pentru noile penitenciare cu cele 10.000 de locuri de care este nevoie. Ștefan Teoroc, președintele FNAP Publisind
- În prezent, în România sunt 47 de unități în care sunt cazați circa 28.000 de deținuți. În total, în sistemul penitenciar lucrează 12.000 de salariați.
- Cele mai multe penitenciare din țară au o capacitate de circa 500 de locuri. Cel mai mare este la Iași – unde capacitatea maximă este acum de circa 1.700 de deținuți. Urmează, în topul mărimii, închisorile Rahova și Jilava.
- Cele mai multe procese câștigate de români la CEDO împotriva statului sunt pentru condițiile inumane din pușcării. Sumele plătite au fost de circa 7 milioane de euro anual, în ultimii trei ani.
- Angajații din penitenciare susțin, la rândul lor, nevoia de a se crea condiții decente pentru condamnați, deoarece astfel ar putea lucra și ei în condiții normale.
- Vicepremierul Vasile Dâncu a lansat ideea nevoii de a se construi penitenciare noi și de a se privatiza sistemul, dar declarațiile ministrului nu sunt susținute de un studiu concret al acestei probleme.
Ministrul Justiției, Raluca Prună: „Riscăm o decizie pilot a CEDO în urma a mii de plângeri cu privire la condițiile proaste (din penitenciare n.n.). Eu am fost la CEDO, am vorbit cu președintele Curții și am cerut îngăduință să ne lase să arătăm că putem lua niște măsuri fără a greva într-un asemenea hal bugetul de stat. Că pentru a face plata asta trebuie să luam din altă parte, nu știu, de la Sănătate, de la Educație”.