Ministerul Finanţelor Publice estimează că statul va cheltui mai mult decât are cu 21 de miliarde de lei, dacă se menţine în deficitul cash de 2,8% din PIB, care este prevăzut în bugetul pe 2016. Este cel mai mare deficit atât ca pondere în PIB, cât şi ca valoare nominală din 2012 încoace. Însă cea mai mare parte a banilor care trebuie împrumutaţi provine din datorii ajunse la scadenţă care trebuie refinanţate. Vor ajunge la maturitate, în acest an, titluri de stat de pe piaţa internă în valoare de 38 de miliarde de lei, dintre care 31 de miliarde de lei sunt emisiuni în lei, iar restul în euro.
Pe piaţa externă o emisiune de obligaţiuni de 1,5 miliarde de euro trebuie achitată în luna iunie. În plus, România trebuie să plătească 113 milioane euro, în 2016, către Uniunea Europeană şi Banca Mondială, din împrumutul stand-by contractat în 2009. Astfel, cea mai mare parte a sumei trebuie rambursată către Uniunea Europeană, respectiv 104 milioane euro. Către Banca Mondială vor merge 9,1 milioane euro. Întreaga sumă de 113 milioane euro reprezintă plăţi de dobânzi şi comisioane.
Guvernul trebuie să facă rost de 65 miliarde de lei pentru ca statul să poată funcţiona, să plătească salariile bugetarilor, pensiile, dar şi să asigure plăţile prevăzute în buget. Analiştii economici spun că suma care trebuie împrumu-t a t ă nu e mică.“ Înseamnă cam 5,4 miliarde de lei pe lună. Să emiţi 5,4-5,5 miliarde de lei pe lună nu e uşor, e o sumă mare. Uitaţi-vă la calendarul pe care l-a avut Ministerul de Finanţe în 2015, în lunile bune a emis pe piaţa locală 4-4,5 miliarde de lei”, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
De unde luăm banii
Pentru a acoperi golul de bani, Finanţele au planificat să emită titluri de stat pe piaţa internă în valoare de 48-50 miliarde lei, din care 14-15 miliarde lei certificate de trezorerie şi 34-35 miliarde lei obligaţiuni benchmark. De asemenea, Ministerul Finanţelor are în vedere atragerea de resurse financiare de pe pieţele externe într-un volum de 4,5 miliarde euro, în funcţie de evoluţiile şi oportunităţile oferite de aceste pieţe. Astfel, finanţarea din surse externe se va realiza prin emiterea de euroobligaţiuni în valoare de circa 3 miliarde euro şi prin trageri din împrumuturi contractate de la instituţiile financiare internaţionale, în valoare de circa 1,5 miliarde euro.
Împrumuturile ne trag în jos
Un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB este o mare problemă pentru România, nu pentru că ne spune UE, ci pentru că avem o datorie publică care nu mai este deloc mică şi care poate fi finanţată tot mai greu, spune Ionuţ Dumitru. „Ne furăm singuri căciula, plătim costuri mai mari, dobânda la datoria publică, care este parte din deficit, creşte şi astfel ne îngustăm spaţiul bugetar”, explică preşedintele Consiliului Fiscal.
Datoria publică a crescut exorbitant pe vremea guvernării PDL-iste, de la 100 miliarde de lei în 2008 la 250 de miliarde de lei în 2013. Guvernul Boc a reuşit performanţa de a îndatora România pe mulţi ani. Guvernul Cioloş va consuma cu 21 de miliarde de lei mai mult decât are.