Secțiunea principală a ediției de anul acesta a festivalului One World Romania, care va avea loc între 20 și 29 martie la București, va fi dedicată minorității rome, cu ocazia unui moment simbolic în istoria mentalităților în societatea românească: în sfârșit, după mai bine de un secol și jumătate de la desființarea robiei, cei care și-au eliberat mintea de stigmata față de romi i-au depășit ca pondere pe cei care încă nu îi acceptă ca egali în societate. Vom celebra și vom analiza trecerea acestui prag printr-o serie de proiecții de filme de și despre romi și printr-o zi întreagă dedicată acestei teme importante, sâmbătă, 21 martie, la Palatul Universul.
Filmele din secțiunea principală se vor caracteriza printr-o mare diversitate de formate, genuri și estetici și vor urmări trei direcții generale. Prima dintre acestea este trasarea istoriei discriminării romilor de-a lungul secolului al XX-lea; un accent deosebit va cădea pe exterminarea lor sistematică și relativ puțin cunoscută care a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, subiect care se află în centrul filmului A fi țigan (1970, regia Peter Nestler), și ulterior pe modul în care persoanele de etnie romă au rămas într-o neschimbată stare de precaritate pe fondul schimbărilor politice și economice care au marcat Europa centrală și de Est la finalul mileniului, precum în Sterp (Ungaria 1995, regia Tamas Almasi). O altă categorie va fi cea a filmelor care își propun să facă dreptate unor figuri marcante pentru comunitatea romă, aducându-le sau readucându-le în atenția publicului larg: printre acestea se numără chitaristul Django Reinhardt (Franța 1957 regie Paul Paviot) și activista Katarina Taikon (Suedia 2015, regia Lawen Mohtadi, Gllert Tamas). Nu în ultimul rând, secțiunea principală va cuprinde mai multe priviri din interior asupra istoriei, tradițiilor și valorilor specifice comunității, sub forma filmelor realizate de cineaști de etnie romă: Tony Gatlif (Latcho drom), Katalin Bársony (Cât mai e până la stele) și George Eli (În căutarea celui de-al patrulea cui).
Întreaga zi de sâmbătă 21 martie va fi consacrată temei centrale. Aceasta va începe la Mezanin la ora 11, cu două ateliere pentru copii susținute de Fundația Agenția Împreună, pornind de la seria de cărți cu super-eroi romi Zurali și Zuralo. Ulterior, tot la Mezanin, de la ora 15.00, va avea loc dezbaterea intitulată „Ce ne facem când reușim?”. Activiști, sociologi și academicieni printre care se numără Mircea Toma, Vasile Dâncu, Vasile Ionescu, Gelu Duminică, Cosmina Rughiniș, Carmen Constantin, Magda Matache (intervenție prin Skype), se vor reuni să evalueze semnificația reală a inversării raportului de forțe dintre toleranți și intoleranți în raport cu minoritatea romă din România: este oare vorba despre o victorie incontestabilă sau una pur simbolică? Apoi, de la 18.30 la Apollo 111, profesorul universitar și activistul rom Gelu Duminică va ține un curs inedit, în care ne provoacă să analizăm contribuția minorității rome la dezvoltarea folclorului românesc. Informațiile despre istoria și cultura romilor se vor îmbina cu muzica tarafului condus de acordeonistul Marian Mexicanul, care va cânta live pe scena teatrului. Tot la Apollo 111 va avea loc un spectacol marca Playhood - proiectul educațional destinat copiilor și adolescenților din Ferentari. „Aleea Stereotipurilor” combină elemente de de poetry-slam, hip-hop, dans contemporan și bineînțeles teatru pentru a denunța stereotipurile de tot felul, cum se transformă ele, cum se transmit și cum se adaugă provocărilor vieții de adolescent. De la 22.00, vă invităm la „Parastasul rasismului”, o petrecere care marchează faptul că, pentru întâia oară în 30 de ani, numărul cetățenilor români care ar primi romi în propriile familii l-a depășit pe cel al românilor care nu ar accepta o asemenea alianță. O asemenea răsturnare se cerea a fi salutată. Se vor cânta cântece vesele de înmormântare, se va consuma coliva bucuriei iar băuturile vor inspira câteva bocete culte, toate la căpătâiul intoleranței.
În paralel cu aceste evenimente, pe parcursul întregii zile se va desfășura la Mezanin o expoziție cu o selecție de fotografii din proiectul „urban_roma”. Acesta este alcătuit din peste 300 de fotografii de familie realizate între anii ‘50 și anii ‘80, culese de activista feministă romă Crina Maria Morteanu din arhivele personale ale familiei și prietenilor săi, majoritatea din cartierul Ferentari. Prin intermediul lor, vom fi confruntați cu o imagine neașteptată a comunității rome, fără stereotipuri și exotism. Diversitatea formelor sale de expresie și valoarea incontestabilă a tradițiilor lor artistice și meșteșugărești vor fi la vedere atât în cadrul târgului Meșteșukar Butiq, cât și la standul Cărturești, unde vor putea fi răsfoite și cumpărate cărți relevante pentru această tema.