O societate niponă pentru securitate cibernetică susţine într-un raport prezentat marţi că ample campanii de atacuri informatice, similare celor care au subminat campania electorală a lui Hillary Clinton în favoarea lui Donald Trump în SUA, vizează în prezent site-ul mişcării franceze En Marche! şi implicit campania candidatului său, Emmanuel Macron, care s-a calificat în turul doi al scrutinului prezidenţial din Franţa, când se va confrunta cu lidera extremei drepte Marine Le Pen, relatează marţi cotidianul francez Le Figaro.
Vinerea trecută, 14 aprilie, Emmanuel Macron dădea asigurări într-un interviu acordat revistei Jeune Afrique că va şti să se 'facă respectat' de liderul rus Vladimir Putin. Pentru a păstra aparenţele, Kremlinul i-a dat lunea aceasta dreptate, anunţând că 'respectă alegerea francezilor'. În culise, însă, se pare că Rusia are un favorit al scrutinului, comentează sursa citată.
De altfel, contul Twitter al postului TV al armatei ruse s-a poziţionat în mod clar în 23 aprilie, îndemnându-i deschis pe francezi să voteze pentru Marine Le Pen, după cum a dezvăluit marţi dimineaţa jurnalista Berengere Bonte. Totodată, postul CNN confirmă că echipe de hackeri ruşi au luat drept ţintă mişcarea lui Emmanuel Macron, En Marche!, cu metode asemănătoare celor folosite pentru a torpila campania lui Hillary Clinton în SUA.
Potrivit firmei Trend Micro, specializată în securitate cibernetică şi având sediul la Tokyo, site-ul mişcării En Marche! ar fi fost vizat în ultimele săptămâni de atacuri de tip 'phishing'. Au fost descoperite patru site-uri capcană cu nume şi aparenţă similară celui aparţinând fostului ministru francez al economiei. Atacurile erau menite să obţină date personale ale vizitatorilor imprudenţi. Avertizate de aceste subterfugii, echipele En Marche! nu au precizat dacă actuala lor campanie a suferit prejudicii sau nu în urma acestor operaţiuni.
Potrivit AFP, care citează firma niponă Trend Micro, grupul de hackeri ruşi Pawn Storm, cunoscuţi şi sub numele de Fancy Bears, Tsar Team sau APT28, acuzaţi că au vizat Partidul Democrat în timpul campaniei electorale din SUA, ar fi responsabil de aceste tentative de piratare împotriva mişcării lui Macron. Serviciile de securitate ale statului francez, îngrijorate să vadă derulându-se un scenariu similar campaniei Trump-Clinton, au alertat de mai multe ori, începând cu sfârşitul lui 2016, echipele de campanie ale candidaţilor cu privire la ameninţările informatice, extrem de virulente în marja acestui scrutin. Alertă reînnoită în urma acestor descoperiri, asigură CNN.
În ceea ce priveşte originile acestor atacuri, toate privirile se îndreaptă spre Moscova, notează Le Figaro. La drept vorbind, Franţa a mai fost ţinta hackerilor, atunci când postul TV5 Monde a fost piratat în 2015. Cu toate acestea, responsabilitatea directă a guvernului rus rămâne greu de demonstrat, în timp ce Vladimir Putin a negat oficial orice intenţie de amestec în scrutinul din Franţa. Însă pentru Jason Healey de la Universitatea americană Columbia, nu există nicio îndoială că Rusia vrea să se amestece în scrutinul prezidenţial din Franţa. 'Serviciile de informaţii ruseşti au procedat deja la operaţiuni de hacking în Franţa şi nu vor ezita să continue', declară el.
Totodată, scrie Le Figaro, apropierea dintre Marine Le Pen şi liderul rus nu este un secret pentru nimeni, iar Vladimir Putin a avut o lungă întrevedere cu ea, la Kremlin, înainte de primul tur al alegerilor. Orientările politice antieuropene şi naţionaliste ale celor doi candidaţi politici le-au permis să afişeze un anumit număr de interese comune. Însă pentru moment candidata susţinută de Frontul Naţional este în continuare dată învinsă în turul doi, cu o diferenţă mare, de circa 10 puncte procentuale, conchide Le Figaro, citează Agerpres.
În timpul campaniei pentru primul tur al acestor alegeri prezidenţiale, în februarie, membrii echipei lui Emmanuel Macron şi-au exprimat îngrijorarea şi au denunţat calomniile care circulau pe reţelele de socializare, animate în opinia lor de Rusia. Ei au subliniat la acea dată că operaţiunile aveau susţinerea tacită a guvernului rus, prin intermediul mass-media subordonate puterii, precum Russia Today sau SputnikNews.