Probabil că acum, că am intrat în Postul Paștelui, vânzarea de halva o să înceapă să crească din nou, dar cu siguranță în timpul anului nu mai este atât de populară precum era pe vremuri. Să ne bucurăm? Să ne întristăm? Fiecare cu nostalgiile lui, dar pentru unii va rămâne pentru totdeauna unul dintre gusturile copilăriei, când oricum nu se găseau prea multe dulciuri și halvaua era tăiată bucățele mici să ajungă câteva zile. Iar dacă aveai noroc, ca părinte, și găseai halva cu cacao, bucuria copiilor era și mai mare. Asta chiar dacă aportul enorm de zahăr era problematic și se vede în continuare pe multe zâmbete știrbe de adulți, acum.
Potrivit cumvaplace.ro, povestea acestui aliment realizat la noi cu tot mai puține ingrediente tradiționale este însă una fascinantă și își are leagănul tot în Orient, la noi fiind împrumutată pe filieră turcească.
Chiar dacă halvaua este originară din India, Iran și Asia Centrală, este cunoscută de sute de ani și în Orientul Mijlociu, Europa de Sud-Est, Centrală și Europa de Est. Turcia și Grecia sunt recunoscute pentru halvaua lor minunată, care a ajuns și la noi, nu doar în magazinele cu produse specifice unor zone, ci și în supermarketuri.
Cu toate că ingredientele diferă de la o țară la alta, baza este, în general, o pastă din semințe, ulei vegetal și zahăr sau miere. Prin adăugarea de vanilie, cacao, nuci, migdale sau fistic, halvaua își îmbogățește aromele.
În producția industrială se utilizează zahăr sau sirop de glucoză în locul mierii și se folosesc arome artificiale, precum etilvanilina.
Ce diferă de la o zonă la alta sunt semințele folosite în pasta de bază:
- semințe de floarea-soarelui, inclusiv la noi
- semințe de susan, în Orient
- griș și unt, îmbogățită cu apă de trandafiri, varietate specifică Iranului.
- fistic, caju, migdale sau chiar năut, în India
Așa cum amintesc de fiecare dată nutriționiștii, numărul de calorii este important în aceeași măsură în care ingredientele pot să ne ajute sau mai degrabă să ne încurce. Chiar dacă vorbim de produse vegetale, adică semințe de floarea-soarelui sau susan, acestea conțin uleiuri fie ele și ”sănătoase”, care le crește valoarea calorică. Dacă adăugăm și zaharuri, indiferent de care, zahăr, glucoză, miere, nu crește doar numărul de calorii, ci și riscul de a ne crea probleme suplimentare de sănătate.
Care-i treaba cu grăsimile și de ce zahărul ne este inamic, ne explică foarte simplu medicul nutriționist Dr. Laura Ene în podcastul Pofte bune, realizat cu Alexandra Gavrilă, pe canalul nostru de youtube.
Ce este foarte simplu de văzut pe orice etichetă de halva este numărul enorm de calorii, ca urmare, dacă vreți să treceți postul fără kilograme în plus și fără să vă ridicați glicemia la cer, ar fi bine să nu mâncați mai mult de 30 de grame de halva. Da, e bine să aveți un cântatr de bucătărie ȘI pentru a vă cântări unele produse care vă pun în pericol sănătatea. Iar dacă alegeți să parcurgeți cele 40 de zile de post cu restricții la anumite alimente, puteți să vă inspirați din bucătăria mânăstirească. Atenție, însă și la zacuscă (conține mult ulei, chiar dacă sunt doar legume coapte și fierte), la pâine, la macaroane și chiar și la nuci!