PSD nu mai așteaptă ca Ilie Bolojan să fie convins să demisioneze și nici consumarea celor 45 de zile de interimate, până la care premierul să vină în fața Parlamentului pentru a-și instala noi miniștri pe portofoliile vacantate de social-democrați. Nu va depune nici propria moțiune de cenzură, cu riscul ca aceasta să nu treacă la vot, ci a decis să inițieze o moțiune de cenzură împreună cu cei de la AUR. Moțiunea va fi depusă astăzi, săptămâna aceasta va fi dezbătută, iar votul final va fi acordat în data de 5 mai 2026. Alternativa ar fi fost ca Ilie Bolojan să rămână la Palatul Victoria până cel puțin în luna septembrie a acestui an, prin forțarea prevederilor Constituționale și rotirea interimarilor. Ce se va întâmpla după ce moțiunea va trece de Parlament este greu de anticipat, având în vedere că PNL și USR s-au angajat că, în situația în care PSD va dărâma prin moțiune de cenzură Guvernul Bolojan, nu vor mai face alianțe de guvernare cu social-democrații. De cealaltă parte, nici fără PSD nu pot forma o majoritate parlamentară. Iar orice guvern din care să facă parte AUR este exclus atât de către președintele României, Nicușor Dan, cât și de către liderul PSD, Sorin Grindeanu.
Cutremur pe scena politică. În timp ce, ieri dimineață, liderii partidelor care au alcătuit deja fosta Coaliție de guvernare PSD – PNL – USR – UDMR – Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților se aflau la cea de-a doua rundă de consultări la Palatul Cotroceni, consultări convocate de către președintele României, Nicușor Dan, prim-vicepreședintele PSD, Marian Neacșu, alături de prim-vicepreședintele AUR, Petrișor Peiu, au convocat o conferință de presă în care au anunțat că cele două partide politice au luat decizia de a depune, împreună, o moțiune de cenzură pentru dărâmarea guvernului condus de Ilie Bolojan.
Atât Marian Neacșu, cât și Petrișor Peiu au precizat că acest demers comun al depunerii moțiunii de cenzură nu reprezintă un acord politic între cele două formațiuni politice, nefiind discutată nicio posibilă alianță între PSD și AUR în vederea constituirii unui proiect politic pentru viitor.
Tot ieri, după prânz, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a convocat o ședință a Biroului Politic, unde a supus la vot, oficial, ca PSD să depună și să susțină această moțiune de cenzură împreună cu cei de la AUR. Iar votul a fost unul favorabil, adoptat în unanimitate.
Grindeanu a confirmat faptul că această asociere cu AUR este una de conjunctură, generată de nevoia ca decizia de retragere a sprijinului politic pentru Ilie Bolojan să își atingă obiectivul, neexistând niciun proiect politic viitor cu cei de la AUR. Mai mult, PSD a arătat că pasul următor demiterii Guvernului Bolojan este refacerea coaliției de guvernare, fără Ilie Bolojan și, eventual, într-un format mai „restrâns”, alături de forțele politice proeuropene, fie ca social-democrații să își asume rămânerea în opoziție.
Din trei scenarii, a fost ales cel mai radical
Surse politice au dezvăluit, pentru „Jurnalul”, că decizia PSD de a redacta, împreună cu AUR, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului minoritar semiinterimar condus de Ilie Bolojan vine după ce analiza tuturor celorlalte scenarii de a duce la îndeplinire votul din 20 aprilie 2026 al Biroului Politic Național, unde 97,7% dintre delegații social-democrați au optat pentru retragerea sprijinului politic acordat, în vara anului trecut, lui Ilie Bolojan au condus la ideea că o moțiune de cenzură este pasul cel mai rapid, cu cele mai mari șanse de reușită.
Practic, la momentul în care PSD a luat decizia de a ieși de la guvernare, au existat trei variante de a pune capăt crizei politice. Prima variantă consta în aceea că PSD ar fi revenit asupra deciziei, în sensul ca, în pofida votului aproape unanim de a-l trimite acasă pe Ilie Bolojan, să se răzgândească, dar ceea ce ar fi însemnat aruncarea primului partid din Parlamentul României într-o accentuată irelevanță.
A doua variantă ar fi fost aceea să aștepte ca Ilie Bolojan să-și dea de bunăvoie demisia. Lucru pe care premierul l-a refuzat categoric. În acest context, este important de spus că actuala criză politică nu doar că nu ar fi luat sfârșit, ci s-ar fi amplificat. Ieri dimineață, au fost publicate în Monitorul Oficial al României decretele prezidențiale emise, la data de 24 aprilie 2026, de către președintele României, Nicușor Dan, în legătură cu eliberarea din funcție a miniștrilor PSD, dar și decretele privind numirea, în locul acestora, a unor miniștri interimari.
Două școli de gândire
Decretele operează, așadar, din 24 aprilie, timp de 45 de zile. Mai exact, interimatele ministeriale funcționează constituțional până în data de 8 iunie 2026, după care, tot constituțional, Ilie Bolojan, ca premier, trebuie să facă propuneri pentru numirea pe portofoliile respective a altor miniștri plini. Cum acești miniștri nu mai pot fi de la PSD, având în vedere că social-democrații s-au retras din Coaliția de guvernare, pentru numirea lor este nevoie de un vot în Parlamentul României. Fără votul PSD sau al celor din opoziție, propunerile lui Ilie Bolojan nu ar avea nicio șansă să treacă de Legislativ. Iar, din acest moment, lucrurile ar fi luat-o de-a dreptul razna.
Există două școli de gândire care analizează acest scenariu post-picarea la vot a propunerilor de numire a altor miniștri în locul demisionarilor de la PSD. Prima arată că, dacă propunerile pică la vot, guvernul este, practic, demis. Asta, deoarece nu poate funcționa, pe de o parte, cu minițtri plini (cei de la PNL, USR și UDMR) și, pe de altă parte, cu miniștri interimari ale căror interimate prevăzute de Constituție au expirat.
A doua școală de gândire forțează și acreditează ideea că, și dacă pică la vot propunerile făcute, premierul ar avea posibilitatea să rotească interimarii, adică să numească, pentru alte 45 de zile, alți membri plini ai Guvernului în portofoliile vacante. Iar operațiunea să fie reluată de la zero, cu alt vot în Parlament, eventual tot negativ, după care să se reia din nou totul.
Ei bine, în acest scenariu, ar fi fost previzibil că fie președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie președintele României să sesizeze Curtea Constituțională cu existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de faptul că prim-ministrul refuză să ia act de faptul că Guvernul nu mai are susținere parlamentară și să își înceteze activitatea.
Vacanța parlamentară ar prelungi criza
Însă această a doua variantă luată în calcul are un cost de timp, având în vedere că nu poate fi pusă în aplicare decât după data de 8 iunie 2026. O sesizare la CCR cu existența acestui conflict juridic de natură constituțională este un demers care necesită timp de elaborare, documentare, redactare și înregistrare. De asemenea, la CCR, lucrurile au, la rândul lor, o temporizare. După înregistrare, se desemnează un judecător raportor. Acesta trebuie să redacteze un raport, la care să atașeze și punctele de vedere ale Guvernului, Camerei Deputaților, Senatului, Avocatului Poporului și, eventual, ale președintelui României.
Abia după parcurgerea acestor etape procedurale, speța va intra în dezbaterea Plenului Curții Constituționale, existând riscul ca o decizie a CCR în acest caz să fie adoptată abia după data de 1 iulie 2026, când ne vom afla în vacanță parlamentară, vacanță judecătorească, dar și a Curții Constituționale.
Este posibil ca, deși Curtea Constituțională să constate existența acestui posibil conflict juridic de natură constituțională, în motivarea deciziei prin care ar urma să dezlege calea de urmat să dispună că, cu toate că Guvernul cu miniștri interimari nu ar mai avea puteri depline - întrucât s-a depășit termenul de 45 de zile pentru portofoliile vacantate - Executivul nu poate fi demis decât fie prin demisia premierului, fie prin adoptarea unei moțiuni de cenzură în Parlamentul României. Iar, având în vedere că motivarea ar apărea în Monitorul Oficial în plină vacanță parlamentară, pentru depunerea și votarea acestei moțiuni de cenzură ar fi nevoie să se convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului, ceea ce ar face mult mai greu de realizat obiectivul ca această moțiune să întrunească voturile necesare. Fapt ce ar produce o nouă amânare, pentru luna septembrie, lăsându-l la Palatul Victoria pe Ilie Bolojan încă patru luni.
Mai trebuie un singur vot
În aceste condiții, cea de-a treia variantă de lucru pare cea mai eficientă. Depunerea acum a unei moțiuni de cenzură care să și treacă de votul Parlamentului. Inițial, PSD a luat în calcul să introducă propria moțiune de cenzură, cu speranța că AUR și restul partidelor din opoziție să o voteze. La rândul lor, cei de la AUR anunțaseră că vor depune propria moțiune de cenzură, lăsând la latitudinea PSD dacă o votează sau nu. Existând riscul ca aceste două moțiuni de cenzură să se anihileze reciproc, prin simplul fapt că PSD nu ar fi vrut să voteze moțiunea AUR, iar AUR nu ar fi dorit să voteze moțiunea PSD, s-a ajuns la concluzia că cea mai pragmatică este o moțiune comună care să conducă la demiterea lui Ilie Bolojan de la Palatul Victoria.
Acest plan nu este doar pragmatic, ci și rapid. Săptămâna aceasta va fi redactat textul moțiunii de cenzură, eventual chiar va fi citită în Plenul Parlamentului, iar, pe data de 5 mai 2026, ea va fi supusă la vot.
Șansele ca moțiunea de cenzură să treacă, de această dată, sunt extrem de mari. PSD, împreună cu AUR au 220 de parlamentari, iar pentru ca o moțiune de cenzură să fie considerată adoptată, este nevoie de 233 de voturi. Ca atare, acestui demers i s-a alăturat și Grupul PACE din Senat, care numără 12 parlamentari. Astfel, mai este nevoie de un singur vot. Care poate veni de la parlamentarii POT (sunt 16 aleși), eventual de la cei ai SOS România (care numără 15 aleși) sau de la cei neafiliați (19 senatori și deputați). Liderul AUR, George Simion, a declarat ieri că moțiunea va fi depusă după ce se vor strânge minimum 233 de semnături.
Decizia post-moțiune stă în pixul lui Nicușor Dan
Indiferent ce se va întâmpla cu moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR, rezolvarea crizei politice va ajunge în pixul lui Nicușor Dan. PSD a precizat că nu va face alianță de guvernare cu AUR. AUR a precizat că nu va face alianță de guvernare nici cu PSD, nici cu PNL.
PNL a adoptat, luna trecută, a treia rezoluție prin care s-a angajat că, dacă PSD va dărâma, prin moțiune de cenzură, Guvernul condus de Ilie Bolojan, nu va mai face coaliție de guvernare cu PSD. Același lucru l-a decis și USR. Ieri, liderul progresist, Dominic Fritz, a reiterat această amenințare, într-o postare de pe contul său de socializare, în care s-a „tras” în poză cu Ilie Bolojan: „USR va rămâne consecvent cu principiile și deciziile sale. O repet: dacă PSD dă jos acest guvern cu mâna AUR, nu vom negocia o nouă coaliție cu PSD. Pentru că drumul proeuropean al României nu poate fi doar un slogan convenabil, de aruncat la gunoi atunci când o alianță cu extremiștii promite mai mult acces la resursele statului”.
Dacă, în cazul PNL, istoria recentă a demonstrat că deși a mai decis să nu se alieze cu PSD, au făcut-o, totuși, în cazul USR este posibil ca amenințarea să fie dusă la îndeplinire. Însă, chiar și fără USR și fără ILie Bolojan, este posibilă formarea unei coaliții PSD – PNL – UDMR – Grupul Minorităților Naționale au o majoritate de 252 de parlamentari, rezultată din alegerile parlamentare din anul 2024.
Nicușor Dan a precizat deja că nu va accepta învestirea vreunui guvern PSD sau PNL cu sprijin parlamentar al AUR din Parlament. Ceea ce înseamnă că jocul stă fix în pixul prezidențial, deoarece Constituția prevede că, dacă două propuneri de prim-ministru vor pica, consecutiv, la vot în Parlament, președintele României poate dizolva Parlamentul.