Criza coronavirus și blocajul în case a surprins mai mult de o treime (35%) din români fără bani puși deoparte, această pondere fiind cea mai ridicată din țările membre UE, arată un raport recent al grupului financiar ING. Acest lucru era oarecum de așteptat, întrucât - potrivit statisticilor noastre naționale - una din 10 gospodării avea, încă din 2019, cheltuieli mai mari decât veniturile. Jurnalul vă prezintă și o hartă regională a balanței financiare înregistrate de gospodării, din care reiese că familiile din Moldova rămân cu cele mai mici sume din venituri după efectuarea cheltuielilor, iar cele din București - cu cele mai mari.
Potrivit raportului ING, 26% din europeni au răspuns „Nu” la întrebarea dacă dispuneau de bani economisiți în momentul declanșării pandemiei de coronavirus. Țările cu cele mai mari ponderi din populație care a răspuns negativ sunt: România (35%), Germania (29%), Italia (28%) și Franța (24%), iar țările cu cele mai mici ponderi sunt: Luxemburg (8%), Olanda (20%) și Cehia (21%). Datele prezentate de ING sunt asemănătoare cu estimările Eurostat, care arată că - în medie - o treime din populația Uniunii Europene nu face față unor cheltuieli neprevăzute.
Cu ce bani rămân familiile
Cheltuielile totale medii ale gospodăriilor au fost, în anul 2019, de 4.092 de lei lunar pe gospodărie şi de 1.582,7 lei pe persoană şi au reprezentat 85,4% din veniturile totale, care au fost de 4.790 de lei lunar pe gospodărie, respectiv 1.852,7 lei pe persoană. Asta s-a întâmplat la nivelul mediei naționale, dar la nivelul regiunilor s-au înregistrat diferențe semnificative, după cum reiese din publicația „Coordonate ale nivelului de trai”, editată de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit acestei surse, restul de bani (soldul balanței financiare) cu care rămâne o familie oscilează între 322 de lei în Moldova și 1.389 de lei în regiunea București-Ilfov. În Moldova, veniturile bănești însumează 3.378 de lei lunar per gospodărie, iar cheltuielile - 3.055 de lei. De cealaltă parte, în Capitală, veniturile sunt de 6.761 de lei, în timp ce cheltuielile totalizează 5.372 de lei per gospodărie.
În aceeași publicație, INS analizează balanța financiară a gospodăriilor și în funcție de 10 categorii ale populației (numite „decile”) împărțite după avuția acestora. Datele arată că, în 2019, cea mai săracă decilă a avut un sold negativ al balanței de 26 de lei, în sensul că veniturile au fost cu 26 de lei lunar mai mici decât cheltuielile. În următoarea decilă, soldul este deja pozitiv (161,8 lei din venituri rămân după efectuarea cheltuielilor), iar în cel mai bogat segment al populației - decila 10 - soldul pozitiv este de 1.950 de lei.
Pentru acoperirea cheltuielilor, o parte din gospodării a apelat la împrumuturi şi credite de la CAR, bănci, agenţi economici sau persoane particulare, arată datele INS.
Șomajul a urcat la 5,2% în mai
Rata şomajului în România a urcat la 5,2% în luna mai 2020, egalând nivelul celei din a prima parte a anului 2017, arată un comunicat al INS. „Numărul şomerilor în vârstă de 15-74 de ani estimat pentru luna mai a anului 2020 a fost de 463.000 de persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (432.000), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (352.000 de persoane). Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 2,1 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 6,1% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4% în cazul celor de sex feminin”, a anunțat INS. În lunile anterioare crizei COVID, rata șomajului era mai mică de 4%.
Populația surprinsă fără bani la începutul pandemiei
Sursa: ING Survey / Coronavirus