Jurnalul.ro › Special › Una caldă, una rece: hidrocentrala Livezeni-Bumbești primește acordul de mediu, hidrocentrala Răstolița îl pierde

Una caldă, una rece: hidrocentrala Livezeni-Bumbești primește acordul de mediu, hidrocentrala Răstolița îl pierde

de Adrian Stoica | 06 Iun 2025 • 00:05

Loteria hidrocentralelor: Bătălia pentru energie ieftină și curată se duce pe holul tribunalelor. Activiștii de mediu vor să transforme România într-o grădină botanică

Finalizarea hidrocentralelor înainte de 1989 și care astăzi au un grad de execuție aproape de 100% este una din marile mize ale Ministerului Energiei în perioada mandatului de ministru al lui Sebastian Burduja. Vorbim despre construcții de sute de milioane de euro realizate de statul român care riscă să devină ruină pentru că unele organizații de mediu blochează prin instanțe aceste proiecte foarte importante pentru România. Așa este cazul proiectului privind construcția hidrocentralei Răstolița căruia Curtea de Apel Cluj i-a anulat acordul mediu la cererea unor ONG-uri, în condițiile în care noua capacitate de producție urma să fie pusă în funcțiune în noiembrie. În timp ce acest proiect a intrat din nou în impas, un alt proiect important, construcția hidrocentralei Livezeni-Bumbești, a primit acordul de mediu, dar nu este exclus ca și acest proiect să fie din nou tergiversat prin instanțe de aceleași ONG-uri care continuă să ignore cu bună știință realitățile și nevoile societății românești.

În numele unui activism de mediu împins la extrem, sunt trecute sub tăcere avantajele pe care le-ar aduce finalizarea acestor hidrocentrale. Vorbim despre capacități energetice cu costuri operaționale reduse după finalizare, furnizarea unei energii regenerabile fără emisii de CO₂, și reduce dependența de energia produsă din combustibili fosili. Să mai amintim reglarea debitelor râurilor, prevenind inundațiile, și asigurarea rezervei de apă pentru agricultură sau consum. Inundațiile de anul trecut din județul Galați unde două localități au fost grav afectate puteau fi evitate dacă barajul din zona Suhurlui, început înaint de 1989, era finalizat. El era proiectat să rețină 200 de milioane de metri cubi de apă, adică exact cantitatea de precipitații care a căzut în zona localităților Pechea și Slobozia Conachi. În 2013 și 2016, aceleași localități au fost afectate de inundații masive, dar barajul, care era finalizat în proporție de 70%, a continuat să rămână abandonat.

Amenajarea Bumbești-Livezeni respectă normele de mediu

Conform unei decizii a Ministerului Mediului, a fost emis miercuri acordul de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Livezeni- Bumbești. Hidrocentrala este situată în localitățile Bumbești-Jiu (județul Gorj), Aninoasa și Petroșani (județul Hunedoara).

Lucrările începute înainte de 1989 au fost blocate și reluate ulterior în 2004. Lucrările sunt realizate în proporție de aproximativ 90% până în 2017, fiind suspendate ulterior în urma unei decizii a Curții de Apel București, care a impus evaluarea adecvată a impactului asupra ariilor protejate instituite ulterior demarării proiectului. Acesta a trecut printr-un amplu proces de evaluare a impactului asupra mediului, fiind realizate nu mai puțin de trei studii de specialitate: Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, Studiul de evaluare adecvată, Raportul privind impactul asupra mediului (care integrează concluziile celorlalte două). În urma acestora, au fost incluse măsuri concrete de prevenire, reducere și monitorizare a impactului asupra mediului, valabile atât pentru perioada execuției, cât și pentru cea de funcționare a amenajării hidroenergetice Livezeni-Bumbești. Scopul proiectului este finalizarea amenajării hidroenergetice pe sectorul de defileu al râului Jiu cuprins între Livezeni și confluența cu râul Sadu, pe o lungime de circa 20 km și o cădere de 252 m, prin realizarea a două hidrocentrale, la centralele Dumitra și Bumbești, precum și a unei microhidrocentrale la Livezeni.

Potrivit datelor Hidroelectrica, punerea în funcțiune a amenajării va asigura injectarea în sistemul energetic a unei cantități de energie electrică curată de circa 259 GWh/an, energie care va acoperi necesarul a peste 85.000 gospodării și care va contribui la reducerea gazelor cu efect de seră cu peste 200.000 tone/an. „Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești”, a fost declarată proiect de interes major național.

Proiectul hidrocentralei Răstolița, blocat din nou

Investiția de la Răstolița a început în anul 1989 și este de mai mulți ani blocată la un stadiu de execuție de 95%. Amenajarea hidroenergetică Răstolița este un obiectiv de investiţii de interes naţional care valorifică potenţialul hidraulic al afluenților de dreapta ai râului Mureş, pe sectorul Lunca Bradului-Răstoliţa-Bistra, în scopuri complexe, investiția fiind declarată de utilitate publică încă din 1996. Finalizarea proiectului ar duce la dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă a localităţilor situate pe culoarul Mureşului şi în zona periferică a Câmpiei Transilvaniei. În plus, se va asigura regularizarea debitelor de apă în perioadele secetoase și controlul viiturilor în perioadele cu precipitaţii semnificative, în condițiile în care acumularea Răstolița este proiectată să contribuie la reducerea cu 30% a viiturilor. Investiția privind hidrocentrala de la Răstolița, cu o putere instalată de 35,2 MW și o capacitate de producție anuală de energie de 58,14 GWh/ an, la un nivel minim energetic, ar putea fi terminată anul acesta. Ar putea, pentru că deocamdată proiectul, care este finalizat în proporție de 90%, este blocat după ce Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis, tot miercuri, suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. „Deși am câștigat pe fond anterior, astăzi am luat act cu regret de decizia instanței de apel. Este o decizie «temporară», pentru că urmează judecarea privitoare la anularea acordului de mediu pentru hidrocentrala Răstolița, cu termen fixat pentru 24 iunie. Rămânem încrezători că putem câștiga, ceea ce ar debloca - din nou - acest proiect strategic”, a scris pe Facebook ministrul Energiei, Sebastian Burduja. El a acuzat blocaje sistematice din partea unor asociații de mediu, printre care Declic și Bankwatch, care, în opinia sa, au generat pierderi masive prin întârzieri repetate.

La Răstolița au început defrișările

Pentru finalizarea amenajării de la Răstolița, în zonă au început la mijlocul lunii mai defrișările necesare, în special, pentru umplerea lacului. Este vorba despre circa 30 de hectare de pădure a căror scoatere din circuitul forestiere a fost aprobat printr-o hotărâre de guvern emisă anul acesta. Acordul de mediu pentru această operațiune, emis anul trecut, a fost însă atacat în instanță de ONG-urile Declic și Bankwatch. Inițial, Tribunalul Cluj a dat câștig de cauză, în februarie, companiei Hidroelectrica și APM Mureș, dar decizia a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Cluj. După o amânare, sentința a venit miercuri, 4 iunie, decizia fiind de retragere a autorizației de mediu.

„În perioada 2019-2024, din cauza blocajelor generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch), Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă. Valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie. În total, pierderea totalizează 443 milioane euro. Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 11.771.666.000 lei, sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat”.

ministrul Energiei, Sebastian Burduja

Ce spune CJUE

Proiectele mai multor hidrocentrale, ale căror construcții au început înainte de 1989, se suprapun astăzi peste situl Natura 2000, arie protejată desemnată ulterior începerii construcțiilor, ceea ce a dus la blocarea mai multor investiții ale Hidroelectrica. Totuși, în 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie în care se spune că în situație de criză energetică se permite construirea unor capacități de producție de energie fără respectarea tuturor pașilor pentru obținerea avizelor de mediu. O astfel de situație se înregistrează astăzi, când criza energetică declanșată de războiul din Ucraina și renunțarea la combustibilii fosili impune găsirea unor noi surse pentru producerea energiei electrice.

Proiectele declarate de interes național

Prin Ordonanței de Urgență 175 emisă în decembrie 2022, Guvernul a publicat o listă cu 11 proiecte hidroenergetice care au fost declarate de interes național, încercând astfel să urgenteze finalizarea lor, având în vedere că toate au fost demarate înainte de 1989. Pe această listă se regăseau: