Cheltuielile companiei ar ajunge la 7,17 miliarde de lei, reiese din bugetul de venituri şi cheltuieli. Din total, cheltuielile cu bunuri şi servicii reprezintă 3,5 miliarde de lei, cele legate de impozite, taxe şi vărsăminte asimilate ajung la 1,7 miliarde, iar cheltuielile cu personalul însumează 677,3 milioane de lei, conform ZF.
În BVC, la capitolul „dividende cuvenite bugetului de stat” este inclusă suma de 2,5 miliarde de lei, în timp ce 622 de milioane de lei merg la „dividende cuvenite altor acţionari”. Creanţele restante ar urma să ajungă la 316,8 milioane de lei.
Anul trecut, compania de stat a vândut energie electrică de 14,33TWH, în scădere cu 16%, însă preţul mediu de vânzare mai mare cu 65% la 560 de lei/MWH au adus rezultate istorice. De asemenea, Hidroelectrica a înregistrat un impozit pe venitul suplimentar de 557,1 milioane Lei (comparativ cu 113,2 milioane lei în 2021) şi a avut un cost cu apa uzinată de 451, milioane lei, în scădere cu 16,5% faţă de 2021, ca urmare a volumului mai mic de energie electrică produsă.
Zilele trecute, Ministerul Energiei şi Fondul Proprietatea au ales noul consiliu de supraveghere al Hidroelectrica, care va decide conducerea societăţii în contextul în care mandatul actualei conduceri urmează să expire în vară. Conform celor mai recente estimări ale KPMG, cel mai mare producător de energie electrică din România este evaluat la 55 de miliarde de lei.
Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a Hidroelectrica – prognozată pentru T2/2023 – ar putea marca cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) din istoria României şi posibil din Europa de Est, fiind estimată la 2-2,5 miliarde de euro, peste deţinătorul actualului record, retailerul polonez Allegro.
Astfel, vânzarea unui deţineri din pachetul deţinut de acţionarul minoritar Fondul Proprietatea poate aduce bursa locală la statutul de piaţă emergentă din partea Morgan Stanley şi deci mai aproape de investitorii instituţionali globali.
(sursa: Mediafax)