Jurnalul.ro Timp liber Ia, simbolul identității naționale românești: ce semnificație are fiecare broderie în parte? Fertilitate și protecție, cele mai cunoscute

Ia, simbolul identității naționale românești: ce semnificație are fiecare broderie în parte? Fertilitate și protecție, cele mai cunoscute

de Andreea Tiron    |   

Ia tradițională românească este o piesă vestimentară de o mare valoare culturală și istorică, fiind considerată un simbol al identității naționale românești.

Ia nu este doar un obiect vestimentar, ci și o expresie artistică și un mijloc de comunicare a tradițiilor și valorilor comunităților rurale românești.

Istoria iei

Ia își are originile în portul tradițional al popoarelor dacice și tracice, fiind influențată de modelele vestimentare ale acestora. Este posibil ca influențe romane și bizantine să fi contribuit, de asemenea, la evoluția acestei piese vestimentare.

De-a lungul secolelor, ia a evoluat, integrând diverse influențe și tehnici de broderie. În perioada medievală și modernă, ia era purtată în special de femei și era un element important al costumului popular.

Caracteristicile iei

  • Materiale: Ia tradițională este confecționată din pânză de in, cânepă sau bumbac, materiale care erau disponibile și cultivate în gospodăriile rurale.
  • Croială: Ia are o croială simplă, fiind formată din patru bucăți de material (față, spate și două mâneci) cusute împreună. Acest tip de croială simplă permite o mare libertate de mișcare și confort.
  • Broderie: Elementul distinctiv al iei este broderia bogată, realizată manual. Modelele broderiei variază în funcție de regiune, fiecare zonă având motive și culori specifice. Broderia este aplicată în special pe piept, mâneci și guler.
  • Motive: Motivele broderiei pot include simboluri geometrice, florale, animale și antropomorfe. Fiecare simbol are o semnificație specifică, de exemplu, romburile simbolizează fertilitatea, spiralele protecția, iar florile sunt asociate cu frumusețea și natura.

Semnificația culturală

  • Simbol identitar: Ia este un simbol al identității naționale și culturale românești, fiind purtată la sărbători și evenimente speciale, cum ar fi nunți, botezuri și festivaluri.
  • Patrimoniu imaterial: Ia este considerată parte a patrimoniului cultural imaterial al României, fiind transmisă din generație în generație. Femeile învață arta broderiei de la mamele și bunicile lor, păstrând astfel tradițiile vii.

Diversitate regională

Ia variază semnificativ de la o regiune la alta în România, fiecare zonă având specificitățile sale:

  • Ia din Muntenia: Caracterizată prin broderii dense și elaborate, cu motive geometrice și florale, adesea în culori vii precum roșu și negru.
  • Ia din Moldova: Aici se folosesc motive geometrice fine și culori mai temperate, cum ar fi alb și albastru.
  • Ia din Transilvania: Este cunoscută pentru broderia cu motive geometrice complexe și utilizarea culorilor variate, inclusiv albastru, verde și galben.
  • Ia din Oltenia: Prezintă broderii dense cu motive florale și geometrice, adesea realizate cu fir auriu sau argintiu.

Ia în contemporaneitate

  • Revitalizare și modă: În ultimii ani, ia a cunoscut o revitalizare, fiind redescoperită și reinterpretată de designeri moderni. Este integrată în moda contemporană și purtată cu mândrie atât în România, cât și în străinătate.
  • Ziua Universală a Iei: Începând din 2013, pe 24 iunie se sărbătorește Ziua Universală a Iei, o inițiativă care a contribuit la promovarea și conservarea acestei piese vestimentare tradiționale.

Ia românească este o piesă vestimentară cu o bogată istorie și semnificație culturală, un simbol al identității naționale și o expresie artistică a comunităților rurale. Diversitatea sa regională și frumusețea broderiei o fac un element deosebit al patrimoniului cultural românesc, continuând să inspire și să fie apreciată în contextul modern.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri