Sute de ieşeni au venit miercuri dimineaţă la Palatul Culturii, cu speranţa că vor fi printre primii vizitatori ai edificiului care în ultimii opt ani a fost închis pentru lucrări de reconsolidare şi restaurare.
Numărul vizitatorilor este în creştere, acesta ajungând la aproape 2.000 de persoane în jurul orei 11,00, în condiţiile în care accesul în muzeu este gratuit.
Începând de miercuri, Palatul Culturii este redeschis publicului în mod oficial. În cadrul evenimentului intitulat Ziua Porţilor Deschise, pe parcursul acestei zile cetăţenii pot vizita gratuit edificiul cultural, programul de vizitare fiind până la ora 17,00. Ulterior, programul de vizitare a muzeelor va fi de marţi până duminică, între orele 10,00 - 17,00, cu excepţia sărbătorilor legale. Muzeele din cadrul Palatului Culturii vor fi închise pe 1 şi 2 mai, iar sâmbătă, 30 aprilie, vor funcţiona în intervalul orar 10,00 - 14,00.
Edificiu simbol al urbei ieşene, construit între anii 1906-1925, Palatul Culturii şi-a redobândit strălucirea de altă dată graţie unui proces de restaurare derulat în perioada 2008 - 2016, în cadrul proiectului guvernamental "Reabilitarea monumentelor istorice din România", cu finanţare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi implementat de Unitatea de Management a Proiectului din componenţa Ministerului Culturii. Pentru aceste lucrări, în care au fost angrenaţi 350 de specialişti şi muncitori, s-au cheltuit peste 26 milioane de euro, fără TVA.
Palatul Culturii a fost dat în folosinţă în 1925, la inaugurare participând regale Ferdinand al României. Construit în stil neogotic, după planurile arhitectului I.D. Berindei, lucrările la Palat s-au desfăşurat pe parcursul a două decenii.
Deşi nu este construit peste temelii antice, după cum se presupunea la începutul secolului al XX-lea, Palatul Culturii se înalţă peste ruinele curţilor domneşti medievale, atestate documentar în 1434. De asemenea, au fost folosite, parţial, şi temeliile vechiului palat (neoclasic) din vremea voievodului Alexandru Moruzi (1806-1812), refăcut de Mihail Sturză (1841-1843) şi demantelat în 1904.
Conceput în spiritul palatelor comunale din Occident, Palatul este cea mai importantă realizare a stilului neogotic de pe teritoriul României. Edificiul are 298 de încăperi cu o suprafaţă de aproximativ 36.000 metri pătraţi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Palatul a slujit drept cazarmă a trupelor germane şi, ulterior, sovietice. Clădirea a servit ca Palat de Justiţie şi Palat Administrativ până în 1955, an în care a fost destinat găzduirii uneia uneia dintre cele mai importante instituţii culturale din ţară, reunite sub denumirea de Complexul Naţional Muzeal Moldova din Iaşi.
Palatul Culturii găzduieşte patru muzee de talie naţională, fiecare cu o îndelungată tradiţie: Muzeul de Artă, înfiinţat în 1860, Muzeul de Istorie a Moldovei, ale cărui începuturi coboară până la 1916, Muzeul Etnografic al Moldovei, ale cărui baze au fost puse în 1943 şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii 'Ştefan Procopiu', al cărui prim nucleu a fost creat în 1955 şi al cărui nume este un omagiu adus omului de ştiinţă ieşean. Tot în Palatul Culturii îşi are sediul şi Centrul de Cercetare şi Conservare - Restaurare a Patrimoniului Cultural, care are o prestigioasă activitate de peste patruzeci de ani. AGERPRES