Prin Decizia de ieri, cu numărul 630/1/2024, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus să admită contestația formulată de contestatorii Partidul Uniunea Salvați România, Partidul Mișcarea Populară și Partidul Forța Dreptei, împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 1/D/17 martie 2024 și a admis, totodată, Protocolul de constituire al Alianței Dreapta Unită USR-PMP-FD. Decizia instanței este definitivă.
Reamintin că, la data de 17 martie, Biroul Electoral Central a decis să respingă Protocolul de constituire a alianței electorale „Dreapta Unită”. În documentul remis se arată că, potrivit articolului 144 litera „a” din Statutul PMP, președintele partidului reprezintă formațiunea în relațiile oficiale, semnând documente și orice alte acte care angajează partidul și face declarații în numele partidului. În acest caz, însă, susține BEC, este relevant potrivit Legii 14/2003 a partidelor politice prevederea conform căreia președintele partidului are această calitate din momentul înscrierii modificărilor statutare în Registrul Partidelor Politice.
Motivele pentru care Biroul a respins Protocolul
BEC precizează că „văzând mențiunile înscrise la poziția nr. 62 din Registrul Partidelor Politice, președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP) este domnul Cristian Diaconescu, acesta fiind cel în drept să reprezinte Partidul Mișcarea Populară. Luând în considerare că, din partea PMP, protocolul de constituire a alianței electorale Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei a fost semnat de domnii Eugen Tomac și Ionuț Simionca, Biroul Electoral Central ia act de faptul că nici domnul Eugen Tomac și nici domnul Ionuț Simionca nu apar înscriși în Registrul Partidelor Politice ca președinte al partidului PMP”.
În documentul citat se mai arată că, potrivit normei generale conținută în articolul 212 din Codul civil, „hotărârile și deciziile luate de organele de conducere și administrare în condițiile legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar și pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat împotrivă. Față de terți, hotărârile (…) produc efecte numai de la data publicării lor, în cazurile și condițiile prevăzute de lege, în afară de cazul în care se face dovada că aceștia le-au cunoscut pe altă cale”. BEC a constatat că se încalcă dispozițiile articolului 144 literele „a” și „c” din Statutul PMP care dau dreptul președintelui să reprezinte partidul în relațiile oficiale și să conducă negocierile politice purtate în numele partidului, inclusiv negocieri pentru încheierea de alianțe electorale.
Aveau pregătit un plan „B”
USR, PMP și Forța Dreptei au dat, pentru această decizie luată de BEC, vina pe PSD și PNL, insinuând că au determinat Biroul Electoral Central să facă o „manevră” pentru a le destrăma alianța. În această formulă a Alianței Dreapta Unită, cele trei partide de opoziție merg împreună pe o listă comună la alegerile europarlamentare și îl susțin pe Nicușor Dan la Primăria Capitalei.
Surse Politice precizează că, dacă ÎCCJ ar fi menținut decizia BEC, cele trei partide aveau deja pregătit și un plan „B”. Mai exact, toți candidații de pe listele pentru locale și europarlamentare ai PMP ar fi urmat să demisioneze din partid și să se înscrie formal în USR sau Forța Dreptei, urmând ca, în campania electorală, să fie folosită infrastructura teritorială a PMP, moștenită de pe vremea lui Traian Băsescu și a Elenei Udrea. În 2020, la alegerile locale și parlamentare, schema a fost folosită de mai mulți reprezentanți ai ALDE, care s-au înscris în Pro România, formațiunea condusă de Victor Ponta.
Orban plusează, tot la ÎCCJ, și vrea reprezentant în BEC la europarlamentare
Lucrurile nu se opresc, însă, aici, în lupta „Dreptei” cu BEC. Forța Dreptei, partid condus de Ludovic Orban, a atacat și el la ÎCCJ procesul-verbal de constituire a Biroului Electoral Central pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, cerând să fie anulată hotărârea BEC prin care reprezentantului Forței Drepte nu i-a fost admisă calitatea de membru al Biroului.
Partidul lui Orban l-a desemnat pe Eduard Andi Manciu ca reprezentant în BEC, însă, potrivit adresei din 15 martie 2024 a Autorității Electorale Permanente, Forța Dreptei nu a obținut mandate la alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Motiv pentru care, în raport cu dispozițiile articolului 2 alineat 4 din OUG 21/2024, Biroul Electoral Central nu s-a mai completat și cu reprezentantul Partidului Forța Dreptei.
Cererea de anulare a acestei hotărâri a BEC, formulată de Forța Dreptei, a fost înregistrată, luni, pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal al Înaltei CurțIi de Casație și Justiție, iar soluționarea ei ar trebui să se facă astăzi, începând cu ora 9.00.