Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) a dat publicităţii raportul „Pandemia COVID-19 din perspectivă demografică”, pentru a schiţa dinamica mortalităţii, fertilităţii şi migraţiei ca urmare a crizei. Raportul permite şi analiza măsurile adoptate, cu accent pe modul în care acestea se reflectă asupra grupurilor vulnerabile.
„O parte din restricțiile impuse pentru combaterea răspândirii virusului au fost ridicate pe 15 mai, însă efectele în plan demografic nu dispar și multe din ele se vor face simțite abia în luni sau chiar ani”, se spune în document. În condiţiile în care se prognozează un al doilea val de îmbolnăviri, lecţiile primului ar trebuie să folosească în combaterea efectelor negative asociate cu posibilele epidemii viitoare, se arată în raport.
Decese în ritm crescut
Raportul arată că pandemia a dus la apariţia unei „mortalităţi adiţionale”, comparativ cu anii anteriori. „Cauzele asociate decesului prin COVID-19 coincid cu cauzele de mortalitate cele mai frecvente, însă ritmul producerii deceselor este mult mai mare, în condițiile în care populația cu grad mare de risc de deces este aceeași”, se subliniază în document.
Cercetătorii spun că este dificil de estimat impactul pandemiei asupra mortalităţii şi că doar în timp se vor putea separa numărul de decese cauzate de COVID-19 de cele accelerate de virus. Accesul redus la serviciile de sănătate ar putea să se manifeste, în perioada următoare, şi printr-o creştere a deceselor ce puteau fi evitate, spun specialiştii.
Declin al fertilităţii
Pandemia poate declanşa ajustarea asumată a comportamentului reproductiv, în funcţie de factorii biologici, sociali sau economici. Cercetătorii spun că efectele crizei asupra fertilității vor fi observate abia spre finalul anului.
Se preconizează un declin al fertilităţii în rândul femeilor de 40-49 de ani, care lucrează în domenii cu risc ridicat de infectare (sanitar, asistenţă socială, comerţ etc.). E posibil ca numărul de naşteri să scadă, totuşi, indiferent de vârsta viitoarelor mame, din cauze economice şi de acces dificil la serviciile de îngrijire a copilului.
Diasporă mare, risc sporit
Criza a generat o creștere a fluxurilor de intrare în țară, comparativ cu cele de ieșire. Pe lângă românii care se aflau în afara granițelor pentru scurt timp, au revenit acasă lucrătorii sezonieri cu contracte încheiate sau suspendate.
Situația diasporei de mobilitate are o relevanță particulară pe fondul crizei sanitare şi economice, se spune în raport, mai ales că diaspora românească este a cincea ca dimensiune din statele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). O diasporă numeroasă înseamnă un flux mare de persoane care circulă între România şi ţările de destinaţie, ceea ce reprezintă un risc potențial de răspândire a coronavirusului.
Răspunsuri în aşteptare
La capitolul „Răspunsuri la pandemie în sfera politicilor publice”, se arată că criza sanitară duce la acutizarea actualelor vulnerabilităţi sociale şi la apariţia unora noi. Capacitatea politicilor publice naţionale de a acoperi nevoile populaţiei este pusă la încercare. Autorităţile centrale au luat o serie de măsuri în privinţa protecţiei familiei şi copilului, prin simplificarea unor proceduri. S-au alocat inclusiv resurse din fonduri europene, pentru servicii destinate vârstnicilor și celor cu dizabilități. Totuşi, măsurile de prevenire pentru diasporă şi migranţii sezonieri se lasă încă aşteptate, se arată în document.
Datele analizate în raport se referă la perioada 15 aprilie – 2 mai 2020.
Deosebirile între judeţe privind cazurile diagnosticate la mia de locuitori sunt şi în funcţie de densitatea populaţiei, de mobilitatea ei (navetişti, migranţi în afara ţării), de structura gospodăriei (mai multe generaţii care trăiesc la un loc), de acces la reţeaua de apă curentă. „Acești factori ar trebui luați în calcul în estimarea riscului de transmitere a virusului, mai ales în contextul ridicării restricțiilor de circulație”, se arată în raportul ICCV.