Mediul de afaceri autohton şi experţii din domeniul fiscalităţii nu au primit cu mare entuziasm anunţul ANAF, privind o amplă acţiune de control la multinaţionale. Antreprenorii români acuză faptul că ei beneficiază de o mai mare “atenţie” din partea inspectorilor. De asemenea, rămân semne de întrebare faţă de reuşita în a depista metodele prin care marile companii scot în afara ţării bani neimpozitaţi, acestea având la dispoziţie specialişti foarte bine pregătiţi.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat operațiunea“Iceberg”, de verificare fiscală a celor mai mari companii din toate domeniile de activitate. Operaţiunea se va desfășura pe întreaga durată a anului 2019 și urmăreşte combaterea fenomenului externalizării profitului, verificarea manierei în care companiile mari gestionează relațiile economice între companii din grupul din care fac parte, precum și destructurarea lanţurilor tranzacţionale organizate în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
Controale pe tot globul
„Verificarea prețurilor practicate de societățile multinaționale în cadrul tranzacțiilor cu alte societăți din cadrul grupului din care fac parte nu mai este o noutate, astfel de verificări efectuându-se, în România, încă din anul 2008-2009”, a declarat pentru Jurnalul Cristina Vasilescu, Tax Director KPMG. Ea spune că, în ultimii ani, “s-a intensificat nu numai numărul unor astfel de verificări efectuate de către autoritățile fiscale românești, dar și atenția acordată de către acestea aspectelor legate de substanța, realitatea, beneficiile aduse societății verificate”.
Şi aceasta în contextul în care şi pe plan internaţional se remarcă tendinţe similare. Astfel, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) publica, în anul 2015, un pachet de 15 acțiuni reprezentând 15 arii de reglementare menite să permită statelor monitorizarea datelor cu impact asupra bazei de calcul a impozitului pe profit din respectivul stat.
Practic, prin acest plan de acțiuni, guvernele statelor dezvoltate (G7, G20) vor să se asigure că profiturile grupurilor multinaționale de societăți sunt impozitate acolo unde au fost obținute. Cele 15 acțiuni au fost deja implementate în legislația locală a peste 100 de state (membre OECD, și nu numai), inclusiv în România, observându-se deja urmărirea îndeaproape de către autoritățile fiscale din multe state a măsurilor prevăzute de cele 15 acțiuni emise de OECD, explică Vasilescu.
Tranzacţii cu firmele-mamă
În ciuda controalelor care au devenit tot mai exigente, companiile cu capital străin au venit cu metode ingenioase de a evita achitarea obligaţiilor către stat. „Există mai multe modalităţi de externalizare a profiturilor, unele cât se poate de simple. De exemplu, cumpăr materie primă de la compania-mamă la preţ peste piaţă şi vând produsul finit tot companiei-mamă, la preţ sub piaţă”, spune Adrian Benţa, auditor financiar. „Un alt procedeu îl reprezintă dobânzile mari achitate pentru împrumuturile pe care firmele din ţară le iau de la companiile-mamă. Sau redevenţele plătite pentru operarea în România a unui brand dintr-o altă ţară”, a adăugat Benţa. El a menţionat şi „acele contracte de consultanţă, plătite ca să te înveţe ceva ce tu deja ştii”. „Dar asta nu înseamnă că toate contractele de consultanţă sunt încheiate cu scopul de a evita impozitele - există şi cazuri când consultanţa este una reală, în special atunci când se derulează la nivel de multinaţională către altă multinaţională”, a arătat auditorul financiar.
Abuzurile inspectorilor
Acesta a descris unul dintre "abuzurile comise de cei de la ANAF": când vin în inspecţie fiscală, fac plângere penală, blochează conturile şi astfel suspendă procedura civilă, pentru că firma nu poate veni cu procesul civil contra celui penal. „La multinaţionale va fi mai greu însă să procedeze aşa, pentru că acestea lucrează cu mari case de avocatură, au specialişti bine pregătiţi la departamentele de contabilitate”, a precizat Adrian Benţa. Reprezentanţii companiilor româneşti nu se arată foarte încântaţi de anunţul ANAF, ei considerându-se dezavantajaţi faţă de multinaţionale, din acest punct de vedere. „La firmele mari problema e că dacă nu ai expertiză să controlezi, nu obţii nimic”, ne-a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). „Noi am propus grupe specializate pe domenii – cereale, băuturi, produse petroliere etc. Inspectorii fiscali să fie bine pregătiţi şi să primească salarii mari, de 4.000 de euro pe lună, pentru a fi siguri că aceste acţiuni au succes”, a mai spus Pârvan.
Măsura anunţată de ANAF este binevenită în sine, dar trebuie pusă în discuţie procedura prin care lucrează instituţia. La nivelul anului 2015, patru cazuri de impunere din cinci au fost contestate în instanţă. Am avut un caz la Braşov, unde compania avea o rată de profit de 5-7%, iar inspectorii fiscali au stabilit o rată de 52%
Adrian Benţa, auditor financiar
Operaţiunea Iceberg, la fel ca şi taxa pe lăcomie, e o iniţiativă propagandistică, făcută ca să vadă lumea ce tari sunt cei de la ANAF şi ce fac ei. Până acum de ce nu au controlat firmele mari? A fost mai simplu să îi controleze pe cei mici, să îi intimideze, să stea 2-3 zile pe capul lor, să ia 100 de lei, 1.000 de lei şi să plece
Cristian Pârvan, secretar general AOAR
Comunicatul de presă emis recent de ANAF anunță practic intensificarea acțiunilor de verificare a societăților multinaționale, vizând în mod special tranzacțiile derulate cu alte societăți din cadrul grupului din care fac parte. Guvernele, în general, au devenit tot mai sensibile la problemele legate de echitatea fiscală
Cristina Vasilescu, Tax Director KPMG
Agenţii fiscali au o misiune grea la marile companii, care beneficiază de serviciile unor avocaţi şi contabili profesionişti