Pensiile magistraților, de cinci ori mai mari decât media națională
Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-o conferință de presă susținută marți la București, că pensia medie în sistemul de justiție se ridică la aproximativ 5.000 de euro net, comparativ cu pensia medie națională, situată între 500 și 600 de euro. Bolojan a criticat formula actuală de calcul, care permite ca pensia unui magistrat să ajungă la 80% din venitul brut – ceea ce depășește, în realitate, salariul net avut în activitate.
„Ani de zile, pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru total anormal. Nicăieri în Europa nu mai există un asemenea sistem, în afară de pensiile private unde contribuția este voluntară”, a subliniat Bolojan.
Plafon de 70% și calcul după venitul brut pe ultimii cinci ani
În cadrul aceleiași conferințe, premierul a propus o limitare clară: pensia să nu depășească 70% din ultimul salariu net. Formula actuală, care ia în calcul 80% din venitul brut, ar urma să fie înlocuită cu una mai echitabilă.
„Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net subliniez. Deci nu 80% din brut cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, ci maxim 70% din ultimul salariu net,” a precizat premierul.
Potrivit noii propuneri, pensia va fi calculată ca 55% din media veniturilor brute în ultimii cinci ani, cu condiția să nu depășească plafonul de 70% din salariul net.
„Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani de zile, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a declarat premierul Bolojan.
Vârsta standard de pensionare: 65 de ani
O altă schimbare importantă vizează vârsta de pensionare. În prezent, magistrații se pot pensiona după 25 de ani de activitate, ceea ce în practică permite retragerea la vârste cuprinse între 47 și 49 de ani. Bolojan a anunțat că această vârstă va fi aliniată cu vârsta standard de pensionare din România – 65 de ani. În plus, vechimea necesară pentru pensionare ar urma să crească la 35 de ani.
Pentru cei care aleg pensionarea anticipată, va fi aplicată o penalizare de 2% pentru fiecare an în minus față de vârsta standard.
Criza forței de muncă în justiție și riscul pierderii de expertiză
Premierul a atras atenția asupra efectelor negative generate de pensionările premature: „Două treimi din magistrați ies din sistem la vârsta de 47-49 de ani, ceea ce înseamnă o pierdere semnificativă de expertiză și o presiune suplimentară asupra sistemului de justiție”.
Acesta a adăugat că lipsa forței de muncă este resimțită acut în ambele sectoare – public și privat – și că reforma pensiilor speciale este crucială pentru echilibrul bugetar și funcționarea eficientă a instituțiilor.
Etapa de consultări și măsuri tranzitorii
Bolojan a anunțat că proiectul legislativ va fi publicat în cursul zilei, urmând să fie organizate consultări cu toți actorii implicați: „Vom asculta propunerile de îmbunătățire, astfel încât săptămâna viitoare să finalizăm acest pachet legislativ”.
Pentru magistrații care au deja condițiile de pensionare îndeplinite, guvernul va introduce măsuri tranzitorii, care le permit să rămână activi atât timp cât doresc sau cât le permite capacitatea profesională, pentru a evita sincopele în funcționarea instanțelor și parchetelor.