Dezbaterea „De la supraimpozitare la predictibilitate: Cum finanțăm competitivitatea României” a reunit miniștri, parlamentari, reprezentanți ai mediului de afaceri, specialiști în fiscalitate și analiști economici. Supraimpozitarea mediului de afaceri a fost văzută de participanți ca o greșeală care a costat foarte mult România. Vorbim despre ratarea multor investiții, afectarea multor companii, în special românești, și disponibilizarea multor angajați. Principala taxă vizată a fost Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Deși recunoaște că acest supraimpozit a creat mari probleme actorilor economici semnificativi, Guvernul nu vrea să renunțe la el anul viitor, dar ia în calcul reducerea lui de la 1% la 0,5%.
Florin Jianu, IMM România: Guvernul vine cu taxe care alimentează economia la gri sau la negru
Impozitul minim pe cifra de afaceri nu ajută nici statul, nici companiile, unele dintre ele ajungând să se împrumute pentru a plăti taxele sau chiar să se închidă când nu pot plăti aceste dări, a spus Florin Jianu, președintele IMM România. Efectul acestor taxe este în final închiderea multor firme și creșterea șomajului. „O politică publică eficientă e aceea în care te întorci asupra ei, vezi consecințele, dacă ele sunt pozitive, înseamnă că e o politică publică de succes, dacă consecințele nu sunt cele așteptate, poți să o corectezi. Aș pleca în expunere de la ce se întâmplă la nivel european, și aș menționa o primă directivă, cea care se referă la impozitarea pe cifra de afaceri sau venit ca excepție, de aceea vedem această impozitare doar pentru microîntreprinderi în general în statele membre UE. Această impozitare e un prag pe care fiecare țară îl stabilește, un prag confortabil pentru economia respectivă. O impozitare de genul ăsta nu e posibilă pentru o companie mare, care are alte tipuri de investiții, companii care au rate de profitabilitate diferite. Așa cum se întâmplă la noi, afectăm cel mai mult companiile românești. Și dau aici exemplul colegilor din sectorul distribuției, care nu au o rată a profitabilității care să acopere acest impozit, ajung companii să se împrumute ca să plătească impozite, ceea ce este de neînțeles și de neacceptat. Ajung companii să se închidă pentru că nu pot plăti impozitul. A doua directivă pe care aș menționa-o, e proaspătă și CJUE a dat dreptate statelor care au atacat-o, e cea referitoare la salariul minim despre care discutăm în mod constant. CJUE a dat dreptate Danemarcei și Suediei care au atacat directiva, susținând că acest atribut al salariului minim pe economie trebuie să fie între partenerii sociali și un atribut al statului membru, excluzând, spunând că indicatorii din directivă nu sunt normali, și un lucru care în realitate nu se întâmplă, dar poate exista - nu e imperios ca salariul minim întotdeauna să crească. De altfel e cazul în acest moment, am dat și acest exemplu pentru că el e util în context, în contextul politicilor publice în care discutăm cumva prea politizat și nu avem în vedere ce se întâmplă în economia reală. În economia reală măsurăm constant ce se întâmplă și în acest moment 8 din 10 IMM-uri declară că sunt afectate de pachetele de măsuri fiscale. Menționez doar două lucruri - pentru aproximativ 40% e un efort acum în ceea ce înseamnă în scăderea încasărilor și capacității de plată, încep să lipsească banii din economie. Există un potențial blocaj, dacă nu intervenim cu instrumente adecvate. Întotdeauna când venim cu tipologii de taxe și impozite care nu sunt aplicabile crește de fapt economia la gri sau la negru. Pentru 6 din 10 IMM-uri concurența neloială e un atribut cu care se confruntă în acest moment”, a declarat Florin Jianu, în cadrul conferinței.
Gabriel Biriș, expert fiscal: Niciun investitor nu vrea să plătească impozit înainte să facă profit
„Impozitul minim pe cifra de afaceri trebuie eliminat. Alături de el și ceilalți bolovani, taxa suplimentară la bănci, taxa pe construcții și altele”, a fost și opinia exprimată de Gabriel Biriș, fondator The Tax Institute. „Toată lumea recunoaște, în discuții private, că știe de impactul negativ al IMCA. Și știu ce vorbesc. Toată lumea recunoaște că e rău, dar ne e teamă să luăm decizii. IMCA, impozitul pe construcții, ICAS, suplimentar pentru bănci, noua limitare a deductibilității unor cheltuieli făcute în scopul afacerii, la preț de piață, sunt niște barbarisme fiscale care ne scot de pe radarul investitorilor. Niciun investitor sănătos la cap nu va investi într-o țară în care plătește impozit înainte să facă profit. Se duce în altă parte. Capitalul e precum căprioara, nu stă la bătaie. Se duce unde este confortabil. În momentul în care simte pericol, pleacă. În momentul de față populismul că «să impozităm multinaționale, că, uite, luăm bani de la mămici» e o abordare complet greșită. Cele mai afectate companii sunt cele cu capital românesc, care au și acces scump la finanțare. Avem un tabel, dacă ne uităm la el, toți, cu excepția ultimului, sunt cu capital românesc. Toți sunt distribuitori de țigări. Din baza de calcul a IMCA la acești antreprenori români nu se scad accizele, dar de la producători se scad. Toți producătorii sunt multinaționale. Deci una spunem, alta facem. E absolut ridicolă situația în care suntem (…)”, a subliniat, în intervenția sa, Gabriel Biriș.
„În acest moment, cred că singura dovadă de responsabilitate din partea coaliției este să elimine bolovanii. IMCA, în primul rând, trebuie să dispară. Impozitul pe construcții. Impozitul suplimentar pe petrol și gaze. Și, de asemenea, revizuit impozitul suplimentar la bănci - inclusiv FMI ne-a atras atenția asupra lui. Vrem să intrăm în OECD - regula de bază e că dubla impunere e proastă. Nu poți să limitezi deductibilitatea unor cheltuieli care sunt făcute în scopul afacerii și sunt la preț de piață. Acea exceptare e imposibil de aplicat în piață”.
Gabriel Biriș, expert fiscal
Vicepremierul Tanczos Barna: IMCA este o povară foarte mare pentru economie
„IMCA este o povară pentru economie”, crede și vicepremierul Tanczos Barna, dar deși acest impozit ar trebui eliminat, acest lucru nu se poate realiza de pe o zi pe alta. „Sunt convins că antevorbitorii mei, în momentul în care au fost în poziții de decizie sau în perioada în care au consiliat persoane din arcul guvernamental au spus același lucru. Nu suntem, nu sunteți doar din spectrul asociațiilor și reprezentanți ai sectorului, ați lucrat și în ministere și ați fost de acord și atunci că toate impozitele sunt antieconomice. Nu înțeleg ce înseamnă, dar știți dumneavoastră. IMCA - e foarte clară problema pentru toată lumea, inclusiv pentru cele patru formațiuni politice -, acest tip de impozit este o povară prea mare pentru economie, pentru acele companii care și datorită faptului că unele trebuie să plătească, altele nu trebuie să plătească sunt într-o situație discriminatorie, neconcurențială. Acest lucru trebuie eliminat, din punctul meu de vedere, și în câțiva ani acest impozit ar trebui să iasă din paleta de impozite aplicate de stat. Pot fi de acord cu ministrul Nazare că nu putem face de azi pe mâine, adică că nu putem elimina complet în 2026. Ar trebui să reducem IMCA semnificativ și să eliminăm aceste elemente de discriminare. În același timp trebuie să avem soluții pentru a stopa exportul de profit. Folosesc această terminologie, nu e una academică, dar înțelege toată lumea la ce mă refer. IMCA trebuie să fie o plasă de siguranță pentru un an sau doi pentru statul român, să fie impozit pe profit, dar nu mai mic decât 0,5%, 0,25% din cifra de afaceri. Cu această plasă de siguranță statul poate să spună: și acele companii care declară profit zero - fac o paranteză, e cel puțin ciudat, ar exista un impozit minim plătit”, a spus vicepremierul.
„Industria auto e pilonul principal al exportului din România, trece printr-o perioadă extrem de complicată pe plan regional și mondial, nu trece zi să nu ne trezim cu câte un model nou pe piață din diverse țări. Aceste provocări sunt mai mari decât au fost vreodată pentru industria auto din Europa, nu doar din România. Interesul nostru e să ținem aceste companii în România și producția acestor modele în România. Suntem într-o concurență acerbă cu platforme de producție ale acelorași companii din România sau Europa - Turcia sau Maroc sunt zone în care pot fi transferate oricând capacități de producție sau produse modele. Noi trebuie să prevenim acest lucru, de aceea cred în 2026 trebuie să aprobăm creditul fiscal pentru cercetare-dezvoltare, acest lucru înseamnă că industria auto poate beneficia de un sprijin, un stimul similar cu cel care există pe alte piețe, în alte țări, inclusiv UE. Cu aceste decizii și un plan clar pentru sectoarele unde suntem deficitari și avem o balanță negativă trebuie să vedem cum susținem și acolo acele sectoare”.
vicepremierul Tanczos Barna
Ministrul Alexandru Nazare: IMCA penalizează investițiile și dezvoltarea
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) este o taxă care penalizează investițiile și dezvoltarea și pune sub semnul întrebării eforturile pe care economia privată le-ar putea face în scopul susținerii relansării economiei României, a declarat ministrul Finanțelor Alexandru Nazare. „Am spus acest lucru și în momentul în care am propus eliminarea IMCA, acum câteva luni. Atunci, am explicat că acesta este un prim pas pentru relansarea economică a României, pentru că investițiile private, care sunt de trei ori mai mari decât investițiile publice, sunt sursa prin care se poate relansa economia în 2026 și că trebuie să începem cu eliminarea frânelor și aberațiilor fiscale care penalizează relansarea economică a României, într-un moment în care creșterea economică decelerează.
Decizia din coaliție de la acel moment, și nu este un moment foarte îndepărtat, vorbim de acum aproximativ două luni de zile, când am discutat Pachetul 2, a fost să nu abroge IMCA, așa cum am propus în prima variantă pentru Pachetul 2”, a spus acesta.
Potrivit ministrului Finanțelor, în condițiile eliminării IMCA, trebuie găsite soluții de compensare: „Este foarte important să ne concentrăm în a identifica toate aceste soluții de compensare, pentru că eliminarea IMCA ar însemna un boost foarte important pentru economie în 2026 - vorbim de companii care și-au blocat investițiile, companii care au vrut să investească în România și nu au mai investit, companii care au vrut să-și extindă activitatea și nu și-au mai extins-o”.
România a pierdut investiții din cauza supraimpozitării
Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, a avertizat că măsurile precum IMCA, impozitul suplimentar și impozitul pe construcții au afectat decisiv deciziile de investiții ale marilor jucători.
„Din păcate, în acești doi ani de zile și din cauza IMCA, și din cauza impozitului suplimentar, și din cauza impozitului pe construcții am pierdut la aceste discuții în care în care deciziile de investiții au fost luate în defavoarea României. Și cred că e momentul, pentru că ne apropiem de acest moment în care facem bugetul pentru anul viitor, să acceptăm aceste lucruri și să luăm decizii care să ajute România, pentru că până acum pare că de fapt am făcut lucruri care mai rău au făcut”, a declarat Manolescu.
Firmele din sectorul de distribuție, afectate puternic
Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri a fost considerată o măsură negândită, introdusă fără o reală consultare cu actorii economici cărora li se adresa, iar efectul a fost, în zona distribuției de bunuri, disponibilizarea a 1.500- 2.000 de oameni, a atras atenția și Ovidiu Gheorghe de la Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR). „Acest IMCA afectează, în principal, companiile românești, pentru că ele nu au unde să facă transfer de profit. Sunt companii care activează în piață de 35 de ani. Acum dau afară oameni, eficientizează portofoliul de produse afectând producătorii, iau credite pentru a plăti impozitul, sunt companii scoase la vânzare și ajungem la posibile închideri de firme”, a explicat Ovidiu Gheorghe situația multora dintre companiile din domeniul acesta.
„În momentul în care vorbim de competitivitate, e un pas foarte mic până la continuitate. Multe dintre măsurile introduse fără studii de impact au un efect direct asupra prețului final pe care îl plătim noi toți - la raft, la pompă, în costul vieții în general. Și au un efect direct asupra continuității și siguranței locurilor de muncă. (…) Fiscalitatea se transferă. Firma o preia, absoarbe atât cât poate, după care transpune în preț. Acolo unde prețul nu mai e sustenabil și devine prea mare pentru consumator, scad vânzările. Când scad vânzările, disponibilizăm oameni. Pentru că lucrurile sunt foarte sensibil conectate între ele”.
Adrian Măniuţiu, moderator al dezbaterii