„Având în vedere situația transfrontalieră a corpului de apă Bâstroe, cauzată de lucrările efectuate de partea ucraineană, se impune asigurarea finanțării studiului privind monitoringul calității componentelor fizico-chimice și biologice din Delta Dunării și zona costieră adiacentă, în contextul impactului transfrontalier al canalului Bâstroe și analiza consecințelor asupra mediului în Rezervația Biosferei «Delta Dunării» pentru continuarea monitorizării acestuia în scopul adoptării unor măsuri de protecție corespunzătoare ecosistemelor acvatice din această zonă”, arată Ministerul Mediului.
Canalul Bâstroe a fost obiectul unei dispute între România și Ucraina, încă din 2004. În urmă cu 20 de ani Ucraina a decis să înceapă execuția construcției canalului de adâncime pe ramurile Chilia și Bâstroe fără a anunța România, considerând că proiectul nu a avut implicații transfrontaliere. Ulterior, Comisia de Investigații constituită la nivelul Comisiei Europene după reclamația României și care și-a desfășurat activitatea în perioada 2005 - 2006 a identificat mai multe posibile efecte transfrontaliere. Impactul asupra hidrologiei zonei, care provoacă perturbări asupra habitatelor peștilor și impactul asupra habitatelor păsărilor ca urmare a lucrărilor de dragare și construcție din zonă.
Ce spunea comisia de anchetă
La vremea respectivă Comisia de Investigații a concluzionat că impactul identificat va continua și ulterior implementării canalului ucrainean (în perioada de exploatare), prin urmare s-a recomandat elaborarea și implementarea unui plan de monitorizare a efectelor prezente și viitoare ale proiectului Bâstroe. Studiile elaborate în perioada 2008 - 2009 au scos la iveală modificări semnificative ale regimului hidrologic pe braţul Chilia după anul 2004, ceea ce confirma concluziile Comisiei de anchetă. Pentru a caracteriza calitatea apei ulterior a mai fost realizată o analiză care a vizat regimul hidrologic și hidrologia brațului Chilia prin comparație perioada 1995-2002 cu perioada 2004-2012, chimia apei din Delta Dunării și zona de coastă adiacentă și morfologic. modificări în zonă (Delta Dunării, brațul Chilia, litoralul românesc al Mării Negre), ca urmare a execuției și activităților desfășurate pe canalul de adâncime Dunăre-Marea Neagră.
Migrația sturionilor, afectată grav
Câțiva ani mai târziu, în anul 2013, s-a decis realizarea unui studiu privind monitorizarea calității componentelor fizico-chimice și biologice din Delta Dunării și a zonei de coastă adiacentă în contextul impactului transfrontalier produs de Canalul Bâstroe. Datele obținute au fost folosite de țara noastră pentru a-și fundamenta poziția în cadrul reuniunilor bilaterale româno-ucrainene, precum și în cadrul Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția Espoo), oferind o imagine de ansamblu completă asupra efectelor. Una dintre concluzii era că lucrările făcute de partea ucraineană la canalul Bâstroe afectează grav migrația sturionilor.
Ucraina draghează și adâncește canalul
Disputa privind Canalul Bâstroe a revenit în actualitate în februarie 2022, când partea ucraineană a început noi lucrări de dragare. După dragare, șenalul navigabil urma să aibă o adâncime de 6,5 metri, permițând navelor de capacitate mai mare să poată ajunge din Ucraina, la Marea Neagră. La vremea respectivă ministrul de Externe ucrainean declara că „partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Ismail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei”. Măsurătorile ulterioare făcute au arătat că adâncimea șenalului navigabil a fost modificată și a ajuns în unele locuri chiar și la 7 metri. După mai multe bâlbâieli, autoritățile române au solicitat oprirea lucrărilor care puneau în pericol biosfera Deltei Dunării, iar în final Ucraina anunța că modifică proiectul inițial privind dragarea considerat neconform și emitea o autorizație privind protecția mediului pentru proiectul Bâstroe, cu condiția inițierii unui program de monitorizare a speciilor de interes din Delta Dunării, cum ar fi sturionii, dar și a ecosistemelor protejate, înainte de începerea oricăror lucrări.
Bani de la Fondul de mediu
Guvernul a aprobat săptămâna trecută o hotărâre care prevedea finanţarea din bugetul Fondului pentru mediu a acţiunilor multianuale necesare programului „Colectarea, prelucrarea şi crearea de mecanisme şi instrumente de promovare a datelor şi informaţiilor necesare întocmirii rapoartelor către Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu şi Secretariatele Convenţiilor internaţionale din domeniul protecţiei mediului” desfăşurat în perioada 2015-2025. Pe lista celor 50 de studii care vor fi finanțate apare și cel privind canalul Bâstroe.