Președintele Nicușor Dan este nemulțumit de rezultatele strânse în urma „centralizării” delațiunilor judecătorilor și procurorilor anti-Savonea, care au transmis la Palatul Cotroceni 2.000 de pagini de sesizări cu nereguli din interiorul sistemului judiciar. Aceste corespondențe nu dezvăluie fapte grave prin care să se fi pus la cale tergiversarea unor procese pentru a interveni termenul de prescrițpție, și nici fapte de corupție. Ci, mai degrabă, devoalează o încăierare între anumiți magistrați și conducerile instanțelor unde acționează, dublată de o nemulțumire a faptului că nu au de partea lor, în această bătălie, Consiliul Superior al Magistraturii.
Mai mult, la consultările de astăzi, și-au anunțat prezența aproximativ 40 de magistrați, în timp ce listele de protestatari consemnau peste 800 de nemulțumiți. Culmea, Nicușor Dan a dezvăluit că unii dintre cei care ar fi vrut să participe la aceste întâlniri au cerut Administrației Prezidențiale să fie preluați din benzinării, pentru a nu se cunoaște că ei vor intra pe poarta Palatului Cotroceni. Protestatarii nu au încredere nici măcar în colegii lor de protest, deoarece ar fi solicitat să fie „depuși” în camere separate, pentru a nu se intersecta. În ciuda acestui „circ”, președintele consideră că situația este gravă și a anunțat că va organiza, în primele zile ale lunii ianuarie, un referendum la nivelul sistemului judiciar, cu o singură întrebare: dacă CSM slujește sau nu interesul public. Iar dacă răspunsul este „Nu”, atunci CSM va pleca acasă. Constituțional și legal, nu există nicio pârghie la îndemâna președintelui să organizeze un astfel de referendum, iar acțiunea este catalogată de către unii juriști ca fiind cel mai grav atac îndreptat împotriva independenței justiției. Mai mult, aceștia arată că ne aflăm într-un evident conflict juridic de natură constituțională, între puterea executivă, reprezentată de președintele României, și puterea judecătorească, reprezentată de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Strângerea de plângeri, petiții și delațiuni, organizată de Administrația Prezidențială, în pregătirea întâlnirii de astăzi cu magistrații nemulțumiți de faptul că ÎCCJ este condusă de Lia Savonea, pare să fi fost un eșec. Cel puțin asta rezultă din declarația de presă susținută, ieri, la Palatul Cotroceni, de către președintele României, Nicușor Dan. Acesta a declarat că, din analiza acestor petiții, se conturează trei chestiuni.
„În primul rând, că au fost extrem de puțin magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții față de cele o mie de persoane care au semnat scrisoarea pe care o cunoașteți. Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați. Și s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile, pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrații le-au perceput. Mulți dintre cei care ne-au scris au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni. Și am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuși, e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta”, a afirmat șeful statului.
Prin urmare, președintele a decis că, astăzi, la ora 10:00, „vom face o discuție publică cu cei care doresc să-și asume public să transmită un mesaj, iar toate discuțiile private în regim de confidențialitate vor fi reprogramate. Toți cei care solicită o întâlnire în regim de confidențialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine (astăzi – n.red)”.
Șefii instanțelor, pârâți la președinte. Miza, chestiuni interne, administrative
Nicușor Dan a prezentat trei bibliorafturi cu 2.000 de pagini scrise, reprezentând plângerile primite. În acestea „sunt semnalate chestiuni, sau sesizate, vreau să fac această precizare: nu sunt fapte pentru moment, ci sunt sesizări, a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe și pe baza unui proces care poate să dureze”.
„În primul rând, faptul că, în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv, prin faptul că el numește vicepreședinții și toți ceilalți membri ai organelor de conducere, și, în felul acesta, puterea pe care o au șefii instanțelor este foarte mare. Mai important, prin această putere, este influențat modul de promovare la instanțele superioare. Și, inclusiv - repet, sub rezerva dovedirii acestor fapte -, ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem, membri ai corpului magistraților, care nu promovează pentru că au avut, la un moment dat, opinii critice fie față de CSM, fie față de conducerea instanței. Aceeași chestiune cu privire la delegare și detașare, în care ni se semnalează că este o măsură arbitrară. Inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiași Curți de Apel și, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare”, a precizat Nicușor Dan.
Nicușor scoate referendumul din joben
În ciuda subțirimii argumentației, președintele crede că „situația în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar”.
„Și, față de această situație pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului Magistraților cu o singură întrebare: «Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar»”. Și, dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ și tot ce am spus mai devreme. Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a conchis șeful statului.
Nicio prevedere legală nu-i permite șefului statului să facă așa ceva
Prin organizarea acestui pseudo-referendum, Nicușor Dan intră în conflict deschis cu puterea judecătorească, reprezentată de CSM. Conflictul este unul juridic de natură constituțională, deoarece reprezentantul puterii executive, în cazul de față președintele, intră în mod nelegal și neconstituțional peste atribuțiile puterii judecătorești”. Nici Constituția, nici vreo lege aflată în vigoare nu dă dreptul președintelui să organizeze astfel de consultări și, cu atât mai mult, să permită președintelui să dispună, în urma acestui referendum, măsuri cu privire la CSM.
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecători și ex-membru al CSM, explică faptul că nici juridic, nici practic, nu există referendum care să aibă loc în interiorul justiției, respectiv printre judecători și procurori. „Potrivit articolului 90 din Constituție, președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național. Președintele nu poate organiza nici măcar un referendum local, într-o unitate administrativă sau mai multe, ci doar referendum național. Evident, deci, noțiunea de referendum în interiorul unei profesii este un non-sens juridic. Legea nr. 3/2000 este cea care reglementează în detaliu organizarea referendumurilor naționale sau locale, le clasifică juridic și stabilește reguli stricte cu privire la cine le poate iniția sau pragurile de cvorum și validare. Ca atare, în nici un caz nu vorbim de un referendum printre judecători sau procurori pe care să îl poată organiza președintele României, iar referirea la asta se datorează fie faptului că consilierul pe probleme juridice de la Cotroceni a avut liber, fie faptului că președintele a intenționat să creeze așteptări eronate și astfel să ofere combustibil protestelor din stradă împotriva justiției”, arată avocatul.
Ingerință gravă în problemele justiției
Acesta subliniază că un corp profesional poate fi cel mult consultat, iar atunci când e vorba despre judecători și procurori, dat fiind autoritatea constituțională pe care o reprezintă, și aceasta este precis și detaliat reglementată de lege. „Doar Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv prin secțiile sale, poate convoca adunările generale ale judecătorilor și procurorilor în vederea consultării acestora cu privire la diferite aspecte. Președintele României nu este membru al CSM, dar poate participa la ședințele acestuia, iar atunci când o face și prezidează lucrările lui. Nefiind însă membru al CSM, președintele României nu are drept de vot în CSM. Orice altă consultare a judecătorilor și procurorilor, în alt cadru decât cel prevăzut de lege, este una informală, care nu poate produce nici un fel de efecte juridice. Mai mult, orice altă interacțiune cu judecători și procurori în funcție, care au dosare concrete de rezolvat, reprezintă o ingerință gravă în problemele justiției, mai ales când acestea vin dinspre reprezentanții puterii executive”.
Adunările generale ale instanțelor pot decide cu privire la numiri și revocări
Consiliul Superior al Magistraturii este o autoritate reglementată în Constituție, al cărei scop este garantarea independenței justiției. Nimeni nu poate desființa CSM, pentru simplul considerent că independența justiției face parte dintre prevederile constituționale care nu pot face nici obiectul revizuirii nici al referendumului. Componența CSM și modul de alegere al membrilor, inclusiv durata mandatului, sunt reglementate de asemenea de Constituție, nu pot face obiectul modificării prin lege. CSM are 14 membri judecători și procurori aleși de adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, convocate la nivel național. Acestora li se adaugă trei membri de drept, președintele ÎCCJ, Procurorul General și ministrul Justiției, precum și 2 reprezentanți ai societății civile.
Membrii CSM nu pot fi revocați din funcție decât exact în condițiile în care au fost aleși. Mai exact, inițiativa revocării poate aparține doar a două treimi din numărul total al adunărilor generale ale instanțelor sau parchetelor de la nivelul pe care îl reprezintă membrul în cauză și doar pentru încălcarea gravă a atribuțiilor prevăzute de lege, sancționarea disciplinară sau neîndeplinirea condițiilor pentru ocuparea funcției. Procedura prevede efectuarea unor cercetări de către Inspecția Judiciară și, în cele din urmă, constatarea de către Secția de judecători sau procurori, prin vot, că s-a constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecția Judiciară, că persoana în cauză nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav, repetat și nejustificat atribuțiile prevăzute de lege.
În timp ce Nicușor Dan face praf Constituția, Bolojan pune în pericol jaloanele îndeplinite din PNRR
Conflictul generat de mișcarea #rezist împotriva justiției nu generează doar dezordine juridică și constituțională. În timp ce președintele Nicușor Dan vrea să organizeze referendumuri imposibil de organizat din punct de vedere legal, premierul Ilie Bolojan întreprinde demersuri care pot pune în pericol atragerea fondurilor din PNRR aferente celei de-a patra cereri de plată.
La finalul săptămânii trecute, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a depus cererea de plată nr. 4 cu o întârziere de peste nu an. Printre jaloanele PNRR prezentate ca îndeplinite și pentru care se solicită bani europeni este și cel privind adoptarea legilor justiției din anul 2022. Este vorba despre jalonul 423.
Aceasta înseamnă că cel puțin în următoarele două luni, cât va dura evaluarea cererii, cele trei legi ale justiției (Statutul Judecătorilor și Procurorilor, Legea de Organizare Judiciară și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii) nu mai pot fi puse în discuție în mod oficial de Guvern sau Parlament. Asta, deoarece orice demarare a unui proces de modificare a lor pune în pericol obținerea finanțării de 2,6 miliarde de euro, irevocabilitatea reformelor fiind de esența PNRR. Modificarea în 2022 a acestor legi a stat la baza ridicării MCV-ului.
Ei bine, Guvernul nu este interesat de acest lucru. Tot la finalul săptămânii trecute, premierul Ilie Bolojan a adoptat o Decizie privind „constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției”.
Acest „comitet” este condus de premier, în calitate de președinte. Este format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și reprezentanți ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți, iar la lucrări pot participa, pe baza invitației prim-ministrului, reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.
Acest comitet va analiza „efectele punerii în aplicare a legislației din domeniul justiției adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiție”. De asemenea, va analiza și dezbate „opiniile formulate de către asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de către organizațiile nonguvernamentale cu privire la organizarea și funcționarea justiției și la realizarea actului de justiție” și, mai grav, va „propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept”.
La final, „recomandările adoptate sunt comunicate autorităților competente în vederea inițierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare”. Comentariile sunt de prisos.