Anul trecut, Curtea de Conturi a transmis nu mai puțin de 91 de sesizări penale organelor de anchetă, iar prejudiciul estimat de inspectorii Curții a depășit 1,1 miliarde de lei. Sesizările au fost formulate în urma controalelor efectuate în ultimii ani, aceasta fiind o practică obișnuită a Curții de Conturi în vederea recuperării prejudiciilor. În 2020, cel mai mare prejudiciu a fost creat de societatea Unifarm SA, unde inspectorii au reținut că, prin abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, paguba estimată se ridică la aproape 320 de milioane de lei. Sesizarea este acum pe masa procurorilor DNA.
Spre comparație, în anul 2019 Curtea de Conturi transmitea un număr de 40 de sesizări cu un prejudiciu estimat în valoare de circa 350 de milioane de lei, iar în 2018, 35 de sesizări penale cu un prejudiciu estimat de circa 82 de milioane de lei.
Campionii prejudiciilor
În topul sesizărilor cu cele mai mari prejudicii a figurat anul trecut și cea transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 București, care a vizat Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Prejudiciul estimat era de aproape 207 milioane de lei. Aceasta a fost urmată de Ministerul Transporturilor, cu un prejudiciu creat estimat la 78 de milioane de lei, și de Poșta Română, cu 59 de milioane de lei.
Hidroelectrica, cea mai mare „gaură”
În ianuarie 2019, Curtea de Conturi a trimis Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 București o sesizare penală pe numele companiei Hidroelectrica, în care prejudiciul estimat era de 448,86 milioane de lei. În acest caz, Curtea de Conturi atrăgea atenția că potrivit art. 64 din Legea nr.94/1992, republicată privind organizarea și funcționarea Curții, “nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”. În 2019, topul sesizărilor cu cele mai mari prejudicii constatate era dominat tot de Ministerul Transporturilor, cu 127 de milioane de lei, și de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), cu 103 milioane de lei.
15,24 milioane lei era în 2018 cea mai “scumpă” sesizare penală făcută de Curtea de Conturi și ea viza Municipiul București