Aproximativ două milioane de euro este dispus Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) să cheltuiască din bugetul propriu, pentru a achiziţiona, înaintea alegerilor parlamentare de la sfârşitul acestui an, echipamente de protecţie antiglonţ. Luptătorii din trupele speciale şi de intervenţie vor beneficia, în urma acestei achiziţii, de 1.000 de căşti antiglonţ, 1.000 de veste antiglonț şi antiînjunghiere, aproximativ 500 de maiouri antiglonţ şi 135 de scuturi noi de protecţie antibalistică. Poliția a demarat, deja, potrivit unui anunţ publicat pe SEAP, procedurile de achiziţie a acestor produse, urmând ca viitorul contract, ce se va derula pe o perioadă de doi ani, să fie încheiat cu o singură companie producătoare sau furnizoare de astfel de echipamente. Intenţia achiziţionării acestor mijloace tehnice de luptă vine la mai puţin de un an după ce Poliţia Română a achiziţionat, în octombrie 2015, muniţie neletală, dar şi de război, în valoare de 3,4 milioane de euro.
În urmă cu două zile, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi-a făcut publică, pe SEAP, intenţia de a achiziţiona cantităţi importante de echipamente de luptă. Suma pe care Poliţia urmează să o cheltuie, în acest sens, se ridică la 8.515.000 de lei cu tot cu TVA.
Licitaţia se va organiza în 18 octombrie
Achiziţia va avea loc prin organizarea unei licitaţii deschise, având ca şi criteriu de atribuire preţul cel mai scăzut, în urma căreia autoritatea contractantă intenţionează să încheie un acord-cadru cu un singur operator economic.Termenul-limită de depunere a cererilor de ofertă a fost stabilit, potrivit anunţului postat pe SEAP, pentru data de 16 septembrie, iar termenul-limită pentru primirea ofertelor este data de 23 septembrie, urmând ca data-limită de evaluare a acestor oferte să fie 18 octombrie 2016.
Echipamente speciale pentru asalt
Potrivit documentaţiei care va sta la baza atribuirii contractului, toate produsele ce urmează să fie achiziţionate vor trebui să conţină o dată a fabricaţiei înscrisă într-un termen de maximum 12 luni înaintea livrării şi să fie noi. Furnizorul trebuie să asigure o garanție de minimum cinci ani de la data semnării, “fără obiecţiuni”, a procesului-verbal de recepţie, iar perioada de folosire a acestor echipamente trebuie să fie de minimum opt ani. Toate aceste produse urmează să fie livrate la Depozitul Inspectoratului General al Poliţiei Române, din Sectorul 6 al Capitalei, însoţite de documente precum: factură fiscală semnată şi ştampilată, documente de transport, certificat de conformitate emis de producător, certificat de garanie, certificat de calitate, buletine de verificare, încercare şi testare a nivelului de protecţie şi instrucţiuni de utilizare în limba română.
În ceea ce priveşte specificaţiile tehnice ale echipamentului de protecție antiglonţ solicitat de IGPR, aceste produse trebuie să asigure utilizatorului protecţia balistică în zona capului, a toracelui, a gâtului, a abdomenului şi a zonei inghinale. În principal, este vorba despre căşti de protecţie antiglonţ, prevăzute cu vizor antiglonţ, şi de veste antiglonţ.
Casca antiglonţ ce urmează să intre în dotarea Poliţiei va fi realizată dintr-un blindaj compozit rigid, iar vizorul va fi fabricat dintr-un material policarbonat stratificat. Forma anatomică a căştii trebuie să fie de o înălţime mărită, pentru acoperirea unei suprafeţe cât mai mari a calotei craniene, iar sistemul flexibil de contact nemijlocit cu utilizatorul va trebui să asigure, potrivit IGPR, o echilibrare corespunzătoare a căştii în cele două poziţii ale vizorului de protecţie antiglonţ - ridicat şi pentru asalt. Casca antiglonţ mai trebuie, de asemenea, să fie compatibilă cu căştile antifonice, dar şi cu măştile de protecţie împotriva gazelor. Mai mult, materialul din care se confecţionează aceste căşti trebuie să asigure acesteia rezistenţă la acţiunea substanţelor chimice, a produselor petroliere şi a focului.
Scuturile vor rezista la temperaturi de până la 55 de grade Celsius
În ceea ce priveşte cele 1.000 de veste antiglonţ ce urmează să fie, de asemenea, achiziţionate, Poliţia Română solicită ca acestea să fie compuse din vesta propriu-zisă şi două plăci de protecţie balistică. Vestele vor fi de culoare neagră, având inscripţionată sintagma “Poliţia”, cu scris de culoare alb-fosforescent, iar echipamentul trebuie să fie prevăzut cu benzi din material cauciucat, dispus pe umeri, pentru aderenţa patului armei. Rezistenţa minimă la rupere a dispozitivului de prindere al vestei trebuie să fie de 200 kilograme/forţă.
Maiourile antigonţ şi antiînjunghiere trebuie să asigure protecţia poliţistului în zona toracelui şi a abdomenului, el va fi purtat direct pe piele, disimulat într-un maiou obişnuit, sau pe sub un alt obiect vestimentar.
Acest tip de echipament conţine maioul propriu-zis, două pachete de protecţie balistică, alte două pachete de protecţie antiînjunghiere şi antipătrundere şi o husă de transport.
Nu în cele din urmă, Poliţia solicită 135 de scuturi de protecţie antiglonţ. Acestea trebuie să asigure protecţia balistică a luptătorilor, urmând să fie confecţionate dintr-un blindaj coroziv şi rigid, cu o lăţime cuprinsă între 550 şi 600 centimetri şi cu o lungime între 1.000 şi 1.100 de centimetri, având forma curbată longitudinal, pentru creşterea rigidităţii şi a gradului de protecţie. Acest scut va fi prevăzut cu o ramă exterioară confecţionată din materiale nemetalice, cu un vizor de protecţie balistică, cu un sistem de prindere cu ambele mâini, pe rând sau simultan, dar şi cu o lanternă. Lanterna va avea o intensitate luminoasă de minimum 800 de lumeni, va funcţiona pe baterii şi pe acumulatori, care să aibă o autonomie de funcţionare de minimum o oră.
Aceste scuturi ce vor intra în dotarea Poliţiei vor trebui să fie prevăzut şi cu un sistem de protecţie antişoc şi împotriva apei, care să poată fi utilizat la temperaturi cuprinse între minus 35 şi plus 55 de grade Celsius.
Cu o săptămână înainte de “Colectiv”, Poliţia a cumpărat muniţie de 3,4 milioane de euro
Aceste achiziţii vor avea loc la fix un an de la o altă achiziţie făcută de Poliţia Română în ceea ce priveşte dotările de luptă. Cu o săptămână înaintea evenimentului de la Clubul “Colectiv”, în octombrie 2015, Inspectoratul General al Poliţiei Române a achiziţionat muniție neletală, dar şi de război, precum şi grenade, în valoare de 3,4 miloane de euro cu tot cu TVA.
Unul dintre furnizorii acestor muniţii este SC Transcarpat Sportours International SRL, cu sediul în Capitală, care a livrat Poliţiei Române produsele aferente a şapte loturi din acest contract. Astfel, compania în cauză a livrat cartuşe de calibrul 12 milimetri cu bile de cauciuc, în valoare de 553.800 de lei fără TVA, cartuşe de calibrul 12 milimetri Brenneke, în valoare de 462.400 de lei fără TVA, cartuşe pentru revolver calibrul 38 milimetri special LRN, în valoare de 240.000 de lei, cartuşe de calibrul 7,62 X 17 milimetri, în valoare de 3.550.000 de lei fără TVA, cartuşe de calibrul 9,19 milimetri, în valoare de 2.485.000 de lei fără TVA, cartuşe de calibrul 9 milimetri pentru pistoale Makarov, în valoare de 680.000 de lei, şi cartușe de calibrul 7,62 X 51 milimetri, în valoare de 361.500 de lei fără TVA.
De asemenea, Inspectoratul General al Poliţiei Române a mai achiziţionat, cu aceeaşi ocazie, de la Compania Naţională Romarm, grenade de mână în valoare de 3.659.000 de lei fără TVA.
Şi Jandarmeria s-a dotat, tot la vreme de criză, cu “echipamente de reprimare a revoltelor”
La începutul anului 2011, după ce efectele crizei generate de tăierile de salarii operate de Guvernul Boc au fost resimțite, Jandarmeria Română a anunțat, de asemenea, că intenţionează să achiziţioneze “echipamente pentru reprimarea revoltelor”. În 31 ianuarie 2011, instituţia militarizată a Ministerului de Interne, condus, pe atunci, de democrat-liberalul Traian Igaş, a anunțat că vrea să cumpere 10.000 de căşti de protecţie, 475 de pulverizatoare, 300 de pistoale-mitralieră, 406 puşti, 33.500 de cartuşe pentru lansatoare, 1.000 de grenade fumigene, 1.000 de petarde, 10.500 de grenade lacrimogene şi 4.700.000 de cartuşe, fiind dispusă să plătească pentru toate aceste echipamente nu mai puţin de 42,2 milioane de lei fără TVA.
Reprezentanţii Jandarmeriei precizau, la vremea respectivă, că această listă de produse “se încadrează în programul de achiziţii al Jandarmeriei Române”, iar denumirea de “echipamente pentru reprimarea revoltelor” reprezenta doar o sintagmă generică folosită în astfel de achiziţii. Un an mai târziu, în ianuarie 2012, au avut loc proteste de stradă în Bucureşti, soldate cu demisia Guvernului Boc. Jandarmeria a intervenit în forţă, în primele zile ale protestelor, pentru evacuarea protestatarilor.
1,9 milioane de euro este suma pe care Poliţia Română doreşte să o cheltuiască, începând cu luna octombrie, pentru achiziţionarea unor echipamente de protecţie antiglonț ce vor intra în dotarea trupelor speciale - de la veste, căşti şi scuturi antiglonț, până la maiouri cu protecție balistică.
În octombrie anul trecut, IGPR a cumpărat muniţie de război şi muniţie neletală, precum şi grenade, în valoare de 3,4 milioane de euro. Achiziţia a avut loc cu fix o săptămână înaintea producerii tragediei de la “Colectiv”.
Ultimul glonț tras împotriva polițiștilor, acum 13 ani
În România, atacurile cu arme de foc asupra trupelor poliţiei sunt extrem de rare. În primul rând, pentru că, spre deosebire de alte state, legislaţia nu permite civililor portul, deţinerea şi utilizarea armei cu glonţ. Armele de auto-apărare permise folosesc muniţie cu gaz sau cu bile de cauciuc, excepţie făcând doar cazurile speciale, autorizate cu dificultate de către Poliţie Doar trupele poliţiei, ale jandarmeriei sau ale structurilor de forţă ale statului pot utiliza astfel de arme.
Totuşi, atacuri cu arme de foc, chiar şi rare, au avut loc asupra forţelor poliţieneşti. Cel mai răsunător caz este cel al grecului Konstantinos Passaris, condamnat pentru uciderea, în 2003, a doi angajaţi ai unei case de schimb valutar din centru Capitalei. La operaţiunea de capturare a acestuia, într-un apartament din strada Turda, acesta a folosit arma cu muniţie de război împotriva poliţiştilor. De asemenea, un alt incident cu armă de foc a avut loc în 2009, în centru Braşovului, tot la o casă de schimb valutar, soldat cu uciderea a două persoane şi rănirea unei a treia. Însă, de această dată, atacul nu a fost îndreptat asupra vreunui poliţist.