Președintele PSD, Marcel Ciolacu, opinează ca moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu să fie dezbătută și votată abia după ce se încheie alegerile interne nu doar din PNL, ci și de la USR-PLUS. Asta, în condițiile în care, la finalul săptămânii trecute, două scenarii erau aruncate pe piață, ambele având ca scop resetarea jocului politic derulat, în această perioadă, de partidele de la Putere. Congresul USR-PLUS are loc în luna octombrie, iar în timp ce Opoziția oscilează, planurile lui Florin Cîțu sunt cât se poate de concrete. Se discută despre o rocadă la șefia celor două Camere ale Parlamentului, demiterea lui Ludovic Orban și preluarea celei de-a treia funcții în stat de către vicepremierul Dan Barna.
Cele două scenarii ale viitoarei moțiuni de cenzură vizau încercarea de demitere a Guvernului condus de Florin Cîțu fie înainte de congresul PNL din 25 septembrie, fie imediat după consumarea alegerilor interne ale liberalilor. O cădere a Executivului înainte de congresul PNL ar fi avut mai multe șanse de reușită, întrucât se preconizează că ar putea aduce de partea social-democraților și parlamentarii fideli lui Ludovic Orban.
Ei, bine, duminică seară, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că moțiunea de cenzură va fi depusă după luna octombrie. „Voi discuta la acest sfârșit de săptămână cu colegii mei. Eu nu aș veni cu moțiunea să se suprapună luptei politice din interiorul PNL. O vom depune când va avea cele mai mari șanse să treacă. Categoric vom depune moțiune de cenzură de data aceasta la începutul sesiunii parlamentare, nu la sfârșitul sesiunii”, a precizat liderul PSD. Ciolacu a și avansat perioada în care acest demers ar putea fi făcut. „Cred că după Congresul PNL. Și după Congresul USR-PLUS. Să vedem ce fac. Ei momentan stau la masă cu penalii. Au venit cu fără penali în funcții publice, așa i-au păcălit pe români, și acum stau la masă cu penalii, nu e treaba lor, spunea domnul Cioloș că așteaptă explicații de la prim-ministru. Tot așteaptă de vreo săptămână. Să mai aștepte”, a adăugat acesta.
După alegeri, urmează „mătrășiri” la Parlament
Reamintim că Ludovic Orban a anunțat deja că, în cazul în care va pierde funcția de președinte al Partidului Național Liberal, va renunța automat și la poziția de șef al Camerei Deputaților, poziție negociată cu pierderi mari pentru partid, la momentul formării actualei coaliții de guvernare. De altfel, surse politice afirmă că, în cazul în care Orban se va răzgândi și nu va demisiona, el va fi oricum demis, PNL, după congres, ca partid care l-a propus la șefia Camerei Deputaților, urmând să și propună revocarea sa.
De altfel, aceleași surse afirmă că între premierul Florin Cîțu și actualul președinte al USR, Dan Barna, ar exista o înțelegere care să-i crească șansele acestuia din urmă la congresul USR-PLUS, din luna octombrie. Anume, ca Dan Barna să fie noul președinte al Camerei Deputaților, după plecarea lui Orban. La schimb însă, progresiștii ar trebui să renunțe la funcția de președinte al Senatului, poziție ocupată de Anca Dragu, de la PLUS. Locul acesteia ar urma să fie ocupat de către senatoarea PNL, susținătoarea lui Florin Cîțu, Alina Gorghiu.
După alegerile parlamentare, Ludovic Orban și-a negociat poziția de președinte al Senatului, dând celor de la USR-PLUS ministere de forță, cum ar fi Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor și Ministerul Justiției. Acest lucru a generat o stare de nemulțumire acută în interiorul PNL.
Operațiunea „vânt în pupa” pentru Dan Barna, cu ajutorul lui Florin Cîțu
Pentru cei care au uitat, Dan Barna a vânat funcția de președinte al Camerei Deputaților chiar după ce s-au consumat alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020. Acest obiectiv a fost, practic, unul dintre cele mai fierbinți subiecte de negociere între USR-PLUS și PNL, la momentul respectiv. Acum, tema revine în actualitate, într-un moment în care aripa Cîțu din PNL are nevoie de sprijin în Parlament, iar Dan Barna are, la rândul său, nevoie de ajutor pentru a-și maximiza șansele de a fi ales la congresul din luna octombrie. Congres la care trebuie să-l confrunte nu doar pe Dacian Cioloș, ci și pe proaspătul intrat în cursă Irineu Dărău.
La nivelul partidului urmează să fie lansat, astăzi, un proiect nou, în care mai mulți parlamentari, europarlamentari, primari și consilieri județeni ai USR-PLUS vor anunța oficial numele candidatului pe care îl susțin în funcția de președinte. Iar printre inițiatori se află chiar candidatul Irineu Dărău. Până în acest moment, doar Dacian Cioloș, Dan Barna și Irineu Dărău și-au anunțate intenția de a intra în cursă, iar candidaturile pot fi înregistrate până la finalul acestei luni.
O eventuală preluare de către Dan Barna a celei de-a treia funcții în stat i-ar conferi însă acestuia un rol mult mai activ și mult mai vizibil pentru colegii săi de partid, decât funcția de vicepremier ocupată în prezent, ceea ce ar reprezenta un atu în contul său la alegerile din octombrie. De altfel, Dan Barna ar urma, în eventualitatea în care va fi ales, să-și anunțe și intenția de a candida la alegerile prezidențiale din anul 2024.