Instanțele de judecată și chiar Curtea Constituțională îl ajută pe liderul USR, Dominic Fritz, să amâne cu aproape un an și jumătate soluționarea litigiul pe care edilul municipiului Timișoara l-a declanșat împotriva Agenției Naționale de Integritate. Este vorba despre litigiul prin care Fritz și-a propus să desființeze în justiție raportul ANI prin care a fost găsit în conflict de interese, raport care, dacă rămâne definitiv, l-ar putea costa pe liderul USR chiar funcția de primar.
Curtea de Apel Timișoara a admis cererile lui Dominic Fritz și a sesizat Curtea Constituțională cu două excepții de neconstituționalitate a unor prevederi din legislație care interzic aleșilor locali să emită acte administrative în folosul unor persoane față de care aceștia au datorii și care sancționează astfel de abateri cu eliberarea din funcția publică. Curtea Constituțională „doarme” însă, de o jumătate de an, cu acest dosar, chiar dacă, în trecut, a mai judecat și respins astfel de excepții de neconstituționalitate. Asta, în condițiile în care Curtea de Apel Timișoara a suspendat judecarea procesului, pe fond, până la soluționarea cauzei de către CCR. ANI nu s-a lăsat și a atacat cu recurs această suspendare a procesului, numai că Înalta Curte de Casație și Justiție a găsit de cuviință să aloce primul termen de judecată pentru acest recurs abia în luna noiembrie a acestui an. Între timp, Dominic Fritz nu doar că își exercită nestingherit funcția de primar al Timișoarei, dar, din calitatea sa de președinte USR, se implică inclusiv în politica de la nivel guvernamental.
Dominic Fritz beneficiază, în mod direct și indirect, de pe urma faptului că judecătorii Curții Constituționale nu acționează, de exact șase luni, într-o cauză care a condus, din voința judecătorilor Curții de Apel Timișoara, la suspendarea procesului dintre edilul USR al municipiului Timișoara și Agenția Națională de Integritate. Dominic Fritz a fost declarat, anul trecut, de către inspectorii de integritate în conflict de interese administrative, abatere care este sancționată de legislația în vigoare cu pierderea mandatului de primar și cu interdicția temporară de a mai ocupa funcții publice.
Concret, la data de 10 iulie 2024, Agenția Națională de Integritate a emis pe numele edilului USR al municipiului Timișoara un raport de evaluare, potrivit căruia acesta s-a aflat în conflict de interese administrative, la scurt timp după ce și-a preluat, în anul 2020, primul mandat de primar. Conform ANI, Dominic Fritz a contractat un împrumut, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din toamna anului 2020, de la o persoană fizică și, ulterior, în timpul exercitării mandatului de primar, în luna noiembrie a aceluiași an, a întocmit un act administrativ în folosul unei societăți comerciale reprezentată de respectiva persoană fizică, încălcând, în acest mod, regimul juridic al conflictului de interese.
Act juridic în folosul celui care l-a împrumutat în campania electorală
Conform declarațiilor de avere, în cursul anului 2020, Dominic Fritz a luat un împrumut de la consilierul local USR Răzvan Negrișanu, în cuantum de 25.000 de lei. La momentul în care a acordat acest împrumut, Răzvan Negrișanu era patron, director și administrator al companiei SC RD Sign SRL. La aceeași companie lucra și soția acestuia, Daniela Luciana Negrișanu, în calitate de arhitect.
În data de 2 noiembrie 2020, imediat după ce și-a preluat mandatul de primar al municipiului Timișoara, Dominic Fritz a semnat un referat cu privire la un proiect de hotărâre a Consiliului Local privind modificarea unui PUZ aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Timișoara nr. 453 din 21 noiembrie 2017, pentru locația din Strada Pictor Ioan Zaicu, numărul 5. Documentul, înregistrat la cabinetul primarului Dominic Fritz sub numărul UR2022-011731/2.11.2020, care face referire la o companie pe nume SC Alenia Arenas SRL, dezvoltatorul proiectului „Park Plaza”, precizează că documentația a fost realizată de proiectantul general SC RD Sign SRL, din partea căreia specialistul cu drept de semnătură este chiar arhitectul Răzvan Negrișanu, adică creditorul lui Dominic Fritz din campania electorală.
Obiectul modificării respectivului PUZ l-a reprezentat edificarea unei zone cu funcțiuni mixte (locuințe colective și funcțiuni complementare), iar la data de 27 noiembrie 2020, din dispoziția primarului Dominic Fritz nr. 1433.2020, a fost convocat Consiliul Local al Municipiului Timișoara care, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 460/2020, a aprobat respectivul referat. Potrivit procesului-verbal de ședință, la vot au fost prezenți toți cei 27 de consilieri locali, inclusiv Răzvan Negrișanu. Proiectul a fost aprobat cu 21 de voturi pentru, un vot împotrivă și cinci abțineri.
Curtea de Apel Timișoara a admis toate cererile lui Fritz
La data de 5 august 2024, Dominic Fritz a acționat în instanță Agenția Națională de Integritate, cerând anularea pe cale judecătorească a raportului de evaluare al ANI. Dosarul, având numărul 924/59/2924, a fost înregistrat pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal de la Curtea de Apel Timișoara.
Judecata pe fond a cauzei a început abia în data de 17 octombrie 2024, când magistrații au dispus acordarea unui nou termen de judecată pentru data de 13 decembrie 2024, „pentru ca reclamantul (adică Dominic Fritz - n.red.) să răspundă întrebărilor instanței”. La data de 13 decembrie 2024, instanța a acordat, iarăși, un nou termen de judecată pentru ziua de 20 ianuarie 2025, „pentru ca pârâta (Agenția Națională de Integritate - n.red.) să ia la cunoștință despre conținutul excepției de neconstituționalitate (ridicată în fața instanței de către Dominic Fritz - n.red.) și pentru a formula în scris un punct de vedere cu privire la aceasta”.
La termenul din data de 20 ianuarie 2025, a avut loc ceea ce s-ar putea numi „norocul chior al lui Dominic Fritz”. Instanța a dispus sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 228 alineat 1, litera «b» din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ și ale articolului 25 alineat 3 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.
A făptuit, dar legea care incriminează trebuie desființată
Dominic Fritz a cerut și a obținut, astfel, sesizarea Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate referitoare la textele acestor articole din cele două legi, invocând faptul că acestea ar contraveni articolului 52 alineat 2, raportat la articolul 37, și articolului alineat 1 din Constituție.
Concret, Dominic Fritz a cerut sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea prevederilor legale potrivit cărora „alesul local are obligația să se abțină de la emiterea sau participarea la emiterea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru orice persoană fizică sau juridică față de care are calitatea de debitor al unor obligații”.
De asemenea, a sesizat CCR și cu privire la neconstituționalitatea prevederii legale potrivit căreia „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective”.
Suspendarea judecății până la… Sfântu’ Așteaptă. ÎCCJ prelungește, la rândul ei, suspansul
Ei, bine, pe lângă faptul că judecătorii Curții de Apel Timișoara au decis să-i facă pe plac lui Dominic Fritz și să sesizeze Curtea Constituțională cu aceste excepții de neconstituționalitate, instanța de fond a mai dispus și „suspendarea judecății până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate”.
Cu alte cuvinte, suspendarea judecății cauzei îi permite lui Dominic Fritz să ia o pauză de la elucidarea cauzei de fond și, eventual, de la răspundere în cazul în care se constată că ANI are dreptate. Ceea ce conduce la prelungirea termenului până la care Fritz va afla dacă mai poate sau nu ocupa funcția de edil al municipiului Timișoara.
Este drept că această încheiere a judecătorilor Curții de Apel Timișoara a putut fi atacată cu recurs, însă numai în ceea ce privește strict suspendarea judecății. Asta, deoarece, potrivit articolului 413 alineat 1, punctul 1 din Codul de procedură civilă, suspendarea nu este acțiune obligatorie în sarcina instanței, ci una facultativă.
La data de 14 martie 2025, respectiv la data de 18 martie 2025, Agenția Națională de Integritate a formulat recursul împotriva dispoziției de suspendare a judecării fondului cauzei inițiate chiar de Dominic Fritz. La data de 19 martie 2025, recursul ANI a fost înregistrat pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aici, instanța supremă a decis să aloce un prim termen de judecată abia pentru data de 5 noiembrie 2025. Iată, așadar, că nici la un an și o lună de la deschiderea de către Fritz a procesului și nici la un an și patru luni de la declararea lui Fritz în conflict de interese, instanțele de judecată din România nu au fost capabile să soluționeze această situație în care se află președintele USR.
CCR stă, de o jumătate de an, cu „fundul” pe acest dosar. În 2016, a respins o acțiune similară
Nu este vorbă, că nici Curtea Constituțională nu se obosește să dezlege aceste excepții de neconstituționalitate într-un termen rezonabil, astfel încât un edil aflat în conflict de interese să-și piardă funcția, dacă este vinovat, sau un edil nevinovat acuzat de conflict de interese să-și găsească dreptatea în instanță. Dacă CCR ar fi tranșat această chestiune în timp util, lucrurile ar fi fost deja clare până în acest moment. Fie legea este proastă și anticonstituțională, fie Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese și trebuie să plătească cu funcția.
La Curtea Constituțională, excepțiile de neconstituționalitate invocate de Dominic Fritz, sesizate cu ajutorul judecătorilor de la Curtea de Apel Timișoara, au fost înregistrate încă din data de 10 februarie 2025 și fac obiectul dosarului nr. 469D/2025. Numai că această cauză se află și la această oră în faza de raport. Adică, CCR a „dormit” cu acest dosar în brațe timp de șase luni.
Pe site-ul CCR, pentru luna în curs, nu există nici măcar o singură ședință de judecată, cu atât mai puțin o ședință care să aibă pe ordinea ei de zi litigiul declanșat de Dominic Fritz.
Interesant este și faptul că, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate ridicată de edilul USR cu privire la articolul 25 alineat 3 din Legea nr. 170/2010, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, în sensul respingerii acțiunii, prin Decizia nr. 163/2016. Atunci, excepția a fost ridicată de Mircea Ioan Moloț. „Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate și constată că prevederile articolului 25 alineat 3 din Legea nr. 176/2010 sunt constituționale”, a decis, atunci, CCR, iar decizia este una definitivă și general obligatorie.