Orice soluție bună trebuie să fie eliminată! Acesta pare a fi principiul de bază al actualului guvern. După ce Ministerul Educației a anunțat soluția revenirii la școală, cu posibilitatea folosirii testelor rapide noninvazive pentru elevi, Ministerul Sănătății le-a eliminat, pe motiv de vid legislativ și lipsă de studii științifice care să le ateste eficiența. Totuși, testele PCR și unele medicamente care se folosesc în tratarea COVID-19 sunt în aceeași situație, unele sunt chiar nerecomandate de OMS, dar încă se folosesc. Pe de altă parte, premierul Cîțu a intervenit pentru soluționarea situației, cu o declarație care-i contrazice pe ministrul Vlad Voiculescu și pe secretarul de stat Andreea Moldovan. Astfel, conflictul între PNL și USR-PLUS se extinde și la testele COVID.
Testele de salivă, noninvazive, nu sunt incluse în metodologia de testare din România, a Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), deși alte țări le folosesc deja, cu succes. Canada a lansat din septembrie 2020 aceste teste, la nivel național, tocmai pentru a face testarea în masă a populației, cu aceste dispozitive noninvazive, mai întâi pentru copii și tineri. Ministerul Sănătățiii din România refuză să țină cont de soluțiile deja folosite în țările europene. Duminică, într-o conferință de presă, ministrul Sănătății,Vlad Voiculescu, și secretarul de stat Andreea Moldovan au spus că testele pe bază de salivă nu reprezintă „un filtru bun” și că „nu sunt suficient de bune”. Voiculescu a explicat că Ministerul Sănătăţii nu are bază legală pentru achiziţionarea acestor teste rapide pe bază de salivă, pentru testarea noninvazivă anunțată de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în școli. „Ministerul Sănătăţii nu are cadrul normativ pentru a achiziţiona teste pentru şcoli, de exemplu, sau pentru orice altă unitate în afară de unităţile din subordine, iar aceste teste constituie cu siguranţă un filtru. Nu e un filtru atât de bun, atât de exact pe cât ne-am dori cu toţii, dar este un filtru, aşa încât dacă oricine doreşte să achiziţioneze un test sau altul o poate face, evident. Ministerul Sănătăţii, repet, nu are baza legală pentru achiziţionarea testelor pentru şcoli, lucrul acesta este cât se poate de clar şi comunicat şi Ministerului Educaţiei”, a explicat Vlad Voiculescu. Și secretarul de stat Andreea Moldovan a spus că testele nu pot fi folosite, din lipsă de studii concludente care să le ateste eficiența. „Practic, e un test care, deocamdată, nu e în metodologia de lucru a INSP, după care ne pliem cu toții. Când aceste teste vor fi de o calitate superioară, corespunzătoare, va fi un pas înainte pentru o testarea mai plăcută. Deocamdată, aceste teste nu sunt agreate de metodologie, pentru că nu sunt suficient de bune”, a declarat Andreea Moldovan. În același timp, 1,38 de milioane de teste antigen au fost puse la dispoziția școlilor, iar Andreea Moldovan a explicat că se pot folosi, chiar dacă sunt invazive, motivând prin faptul că și înainte se făceau testări similare la școală. Până acum s-au făcut doar 29.000 de astfel de teste, în unitățile de învățământ.
Cîțu și-a asumat „paternitatea” ideii
Ulterior, Cîmpeanu a anunțat că se va renunța la criteriul testării elevilor în școli. „Dacă Ministerul Sănătății care are deplină competență să se pronunțe, spune că testele sunt neconcludente, atunci noi, la Ministerul Educației, luăm act de acest lucru și eliminăm această condiție, care este strict o condiție sanitară, nu ține de educație. Pentru educație este important să reluăm activitate în școli cu prezență fizică”, a declarat Sorin Cîmpeanu, duminică seara. Ieri, premierul a anunțat, într-o conferință de presă, că a cerut ca revenirea la școală să se facă după testarea non-invazivă a elevilor. „Eu sunt cel care a propus revenirea la școală după ce se face acest test. Testele noninvazive erau propunerea mea, am făcut această propunere după ce am consultat specialiștii care mi-au spus foarte clar că nu există o diferență. Dar e adevărat că în România ele nu sunt în metodologia INSP, dar trebuie ca INSP să le includă în procedură pentru că ele sunt folosite peste tot în lume”, a declarat Florin Cîțu.
Teste folosite în toată lumea
Nu este prima oară când reprezentanții Ministerului Sănătății iau decizii după bunul lor plac, fără o bază științifică, deși invocă, de fiecare dată, lipsa studiilor concludente. Dar numai atunci când vor să respingă ceva, pentru că aceeași situație nu mai este luată în considerare atunci când vor să accepte teste sau medicamente pentru care, de asemenea, nu există studii concludente care să le ateste eficiența. Mai mult, în cazul medicamentelor folosite și acum în spitale, la tratarea bolnavilor de COVID-19 – respectiv Remdesivir și Kaletra – Ministerul Sănătății nu a venit cu o interdicție nici măcar după ce Organizația Mondială a Sănătății a transmis că nu le mai recomandă. De altfel, și OMS transmite, periodic, informații contradictorii, în legătură cu aceleași medicamente și dispozitive medicale, de la începutul pandemiei. Testele PCR care s-au folosit în toată lumea, încă de la începutul pandemiei, erau în aceeași situație cu cele care acum au fost respinse de Ministerul Sănătății, adică fuseseră create pentru altceva și încă nu erau suficiente studii care să le ateste eficiența. Dar în lumea medicală se cunosc foarte bine situațiile în care se pot folosi astfel dispozitivele medicale sau medicamentele „off label” - care au fost create pentru unele tratamente, dar s-a descoperit că au efecte benefice și pentru alte afecțiuni, nespecificate în prospect. Mulți specialiști contestă și astăzi testele PCR, dar s-au folosit în continuare. O situație similară este și în cazul Ivermectinei sau a altor medicamente care se folosesc, cu succes, în tratarea bolnavilor de COVID-19 în zeci de țări, precum Arbidol.
Deși Ministerul Sănătății a acceptat, în ultimii 30 de ani, chiar o listă de medicamente compensate „off label”, acum nu acceptă anumite medicamente folosite deja în tratamente anti COVID-19, precum Ivermectina sau Arbidol, și nici testele de salivă utilizate în alte țări europene.
Ministerul Sănătății aplică dubla măsură, în legătură cu unele dispozitive și medicamente, pentru că doar pe unele le respinge, motivând prin lipsa dovezilor clare a eficienței lor, în timp ce pe altele le acceptă, deși se află exact în aceeași situație sau chiar sunt nerecomandate de OMS.