Pe fondul înfrângerilor în lanț suferite în ultimele săptămâni de armata sa pe frontul ucrainean, precum și al criticilor tot mai vehemente primite acasă față de modul în care a gestionat până acum războiul, Vladimir Putin schimbă tactica și recurge la măsuri ce pot fi considerate, deopotrivă, cinice și criminale.
În mijlocul unei contraofensive ucrainene aflate pe punctul de a arunca trupele Moscovei dincolo de granițele trasate de Rusia în zonele pe care le-a anexat ilegal, Kremlinul face orice pentru a încerca să oprească înaintarea unităților militare ale Ucrainei și a evita rușinea și consecințele catastrofale ale unei înfrângeri.
Ploaie de rachete
O ploaie de rachete „Kalibr”, „Iskander” și „Kh-101”, lansate din Marea Caspică și Marea Neagră, s-a abătut, luni dimineață, asupra capitalei Kiev, precum şi a unor orașe importante din regiunile Hmelniţki, Lvov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir, lovind zone rezidențiale, clădiri guvernamentale și infrastructură energetică.
În jurul prânzului, purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iuri Ihnat, anunța că Rusia a lansat 83 de rachete, dintre care 43 au fost doborâte de apărarea aeriană. Trei rachete rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova, aveau să anunțe, imediat, și autoritățile de la Chișinău. În atac au mai fost utilizate, potrivit președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, și drone de fabricație iraniană.
Au fost raportate zeci de victime în rândul populației civile, precum și întreruperi de energie electrică și de apă, în întreaga țară.
Coșmar în marile orașe
Pentru prima oară în ultimele șase luni, locuitorii Kievului au ajuns înapoi, în buncăre. Serviciul de metrou al orașului a oprit trenurile și a pus din nou la dispoziție stațiile pe post de adăposturi antiaeriene.
În Kiev și în alte zone în care au existat luni de acalmie, mulți ucraineni începuseră să ignore avertismentele și să își vadă de activitățile lor de zi cu zi.
Acest lucru avea să se schimbe, însă, luni dimineață. Atacurile au lovit Kievul la începutul orei de vârf, când traficul de navetiști devenise intens. Cel puțin unul dintre vehiculele lovite în apropierea Universității Naționale din Kiev părea a fi un microbuz de navetiști, o alternativă populară, deși deseori aglomerată, la rutele de autobuz și de metrou din oraș.
În apropiere, cel puțin o rachetă a aterizat în popularul parc Șevcenko, lăsând o gaură mare lângă un loc de joacă pentru copii, relata AP.
La rândul ei, Lesia Vasylenko, membră a parlamentului ucrainean, postase pe Twitter o fotografie care arată că o explozie a avut loc în apropierea clădirii principale a Universității Naționale din centrul Kievului.
Ulterior, primarul Vitali Klitschko avea să anunțe că explozii au afectat întregul district Șevcenko, o zonă mare din centrul capitalei, care include orașul vechi istoric, precum și mai multe birouri guvernamentale.
Câteva rachete au aterizat în apropierea cartierului guvernamental din centrul simbolic al capitalei, unde se află Parlamentul și alte clădiri importante. Un turn de sticlă care adăpostește birouri a fost afectat serios, majoritatea geamurilor sale fiind aruncate în aer, informa AP.
„Numeroși locuitori alergau pe străzi, plini de sânge pe haine și pe mâini. Un tânăr care purta o jachetă albastră stătea pe jos, în timp ce un medic îi înfășura un bandaj în jurul capului. O femeie cu bandaje legate în zona capului avea sânge pe partea din față a bluzei. De asemenea, mai multe mașini au fost avariate sau distruse complet.”, mai relata corespondentul de presă al AP.
Clădirea în care se află consulatul german din Kiev a fost lovită de o rachetă rusească, anunța, concomitent, agenția de știri Reuters, care cita Ministerul de Externe al Germaniei, iar o alta a explodat la 850 de metri de Ambasada României.
În alte părți ale țării, Rusia a vizat zone civile și infrastructura energetică, iar sirenele contra raidurilor aeriene au sunat în fiecare regiune a Ucrainei, cu excepția Crimeei, timp de patru ore consecutive.
Jurnaliștii AP din Dnipro au văzut cadavrele mai multor persoane ucise într-o zonă industrială de la periferia orașului. Ferestrele din zonă fuseseră aruncate în aer, iar sticla era împrăștiată pe stradă. O clădire de telecomunicații a fost lovită.
Presa ucraineană a raportat, de asemenea, explozii în alte câteva locații, inclusiv în orașul Lvov din vestul țării, un refugiu pentru numeroși oameni care au fugit de luptele din est, precum și în Harkov, Ternopil, Khmelnitski, Jitomir și Kropivnițki.
Harkovul a fost lovit de trei ori, a declarat primarul Ihor Terekhov. Atacurile au întrerupt alimentarea cu electricitate și apă. Infrastructura energetică a fost lovită, de asemenea, în Lvov.
„Rusia vrea să radă Ucraina de pe faţa pământului!”
Loviturile arată că Rusia „încearcă să ne distrugă și să ne șteargă de pe fața pământului!”, a afirmat președintele Volodimir Zelenski. El a mai subliniat că Rusia a lansat special atacurile la începutul săptămânii, la prima oră, tocmai pentru a provoca cât mai multe pierderi posibile în rândul oamenilor.
„A doua ţintă, după sistemul energetic, sunt oamenii. O astfel de oră şi astfel de ţinte au fost alese special pentru a provoca cât mai multe victime!”, a declarat şeful statului ucrainean. „Capitala este atacată de teroriștii ruși!”, a comentat, la rândul lui, primarul capitalei, Vitali Klitschko.
Concomitent, oficiali ai Uniunii Europene au condamnat la unison seria de atacuri cu rachete efectuate de armata rusă. Utilizarea spaţiului aerian al ţărilor vecine pentru a ataca Ucraina este inacceptabilă, a precizat, de asemenea, Comisia Europeană, după ce Republica Moldova a denunţat folosirea spaţiului său aerian în raidurile rușilor.
„Acestea sunt atacuri barbare şi laşe!”, a reacţionat Peter Stano, purtător de cuvânt al executivului UE. El a calificat loviturile Rusiei contra civililor din Ucraina drept crime de război, ai căror autori vor trebui să fie traşi la răspundere.
Și Alianţa Nord-Atlantică a condamnat atacurile „oribile” ale armatei ruse asupra civililor ucraineni. Blocul militar transatlantic va continua susţinerea administraţiei de la Kiev, a promis secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Putin își dă arama pe față
De cealaltă parte, dorința lui Putin de a opri cu orice preț ofensiva ucraineană din sudul și estul țării - acolo unde trupele ruse își abandonează pozițiile de multe ori fără să lupte - a devenit evidentă, luni, în discursul televizat al liderului de la Kremlin, în deschiderea unei reuniuni a Consiliului de Securitate Naţională al Federaţiei Ruse.
El a promis riposte „severe” în cazul unor noi atacuri ucrainene contra Rusiei, la două zile după distrugerea parţială a podului Crimeei, infrastructură strategică şi simbol al anexării peninsulei de către Moscova.
„Dacă tentativele de atentate teroriste asupra teritoriului nostru continuă, răspunsurile Rusiei vor fi severe şi amploarea lor va corespunde nivelului ameninţărilor respective. Nimeni nu trebuie să aibă nici cel mai mic dubiu în această privință!”, a avertizat Putin.
El a mai acuzat apoi Ucraina că a încercat să arunce în aer şi un segment al gazoductului „Turkish Stream”.
La rândul său, fostul preşedinte şi prim-ministru Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului pentru Securitate Naţională, a cerut „destructurarea totală” a administrației Zelenski.
„Primul episod a avut loc deja, vor exista şi altele. Din punctul meu de vedere, obiectivul trebuie să fie destructurarea totală a regimului politic de la Kiev. Statul ucrainean, în configuraţia sa actuală, are un regim politic nazist şi va reprezenta o ameninţare permanentă, directă şi clară pentru Rusia!”, a tunat Medvedev.
Loviturile de luni reprezintă, fără îndoială, începutul unei noi faze a războiului. Reacțiile lui Putin și Medvedev nu mai lasă loc de interpretări - pe măsură ce armata lui Zelenski își va continua ofensiva pentru recucerirea teritoriilor invadate de ruși, Kremlinul va bombarda fără milă marile orașe ucrainene. Deocamdată, doar cu rachete de mare precizie.