Odată cu scăderea temperaturilor în toată ţară a crescut consumul de energie electrică. Ieri la orele prânzului acest ajunsese la aproape 9.000 MW, după ce la ora 11 acesta ajunsese la 9.069 MW. Pentru a putea acoperi acest consum, a fost nevoie să se apeleze la importuri, acestea ajungând la mijlocul zilei să acopere 10% din cererea internă, potrivit datelor privind starea sistemului energetic naţional în timp real, prezentate pe site-ul Transelectrica.
Astfel, la orele prânzului consumul de energie era de 8924 MW, iar producţia de 8.165 MW era realizată preponderent de termocentrale. Cele pe cărbune au asigurat 32,47% din producţie (2.550 MW), iar cele pe gaz 21,9% (1.720 MW). Aportul unităţilor producătoare de energie eoliană era insignifiant, acesta nedepăşind 1,39% din producţie (109 MW), deşi în sistem sunt instalaţi circa 4.500 MW. Preţul energiei pe platforma spot a bursei OPCOM cu livrare luni, 15 ianuarie 2018, este la niveluri normale, cu un vârf de 274 lei pe MWh, faţă de recordurile de preţ de peste 600 de lei pe MWh, care se înregistrau anul trecut în aceeaşi perioadă.
Anul trecut, la mijlocul lunii ianuarie, consumul de energie de aproape 10.000 de MW, ca urmare a temperaturilor extrem de scăzute, un record absolut al ultimilor 15 ani.
Pericolul de “black out”
La cum arată astăzi sistemul enegetic românesc pe partea de producţie, creşterea consumului la peste 9.000 MW ne va crea invariabil probleme. Oficial avem circa 24.000 MW instalaţi în SEN, dar funcţionali dacă sunt circa 10.000 MW. În cazul unei ierni prelungite şi cu temperaturi scăzute, nici această capacitate nu poate face faţă şi atunci trebuie să se apeleze la importuri. Problemele se pot complica însă în condiţiile în care şi ţările din jurul nostru sunt afectate de aceleaşi condiţii meteorologice vitrege, cee a ce ar însemna că importurile vor fi blocate. Autoritîşile evită încă să dea un răspuns în acestă situaţie foarte plauzibilă. Am vorbi atunci despre „black out”.