Mișcările de protest au, de cele mai multe ori, suportul unor revendicări economice. În Grecia, protestele violente s-au produs după ce guvernul Tsipras a tăiat din pensii și salarii. Francezii s-au luat la bătaie cu forțele de ordine pentru că Macron vrea să reformeze statutul căilor ferate și legislația muncii. Marile mișcări antimondialiste din anii trecuți, soldate cu sute de răniți, chiar și cu pierderi de vieți, au ca motivație confruntarea dintre pauper și marele capital. Revendicările politice ale protestatarilor din România nu au nicio legătură cu situația economică, dorința de schimbare a guvernului prin acțiuni de forță pleacă din supărări care, paradoxal, au starul în creșterea pensiilor și salariilor. O propagandă primitivă vrea să pună în opoziție generația tânără cu pensionarii „vinovați” că apasă asupra bugetului; este alimentată adversitatea dintre salariații din instituțiile bugetare şi cei din sectorul privat, deși dinamica salariului real este stimulată de programul guvernamental care a impus creșterea salariului minim pe economie.
Pentru a înțelege mai bine lipsa de suport a protestelor în realitatea economică a momentului este de consultat prezentarea Guvernatorului BNR la Raportul asupra inflației din august. Mugur Isărescu arată o perspectivă realistă asupra acestui indicator folosit de politicieni pentru atacurile reciproce: inflația se temperează și va intra pe culoarul de prognoză, coborând spre 4 procente. Raportul arată că măsurile de stimulare a creșterii salariale, influența prețurilor administrate și creșterea cotațiilor la petrol au dus inflația la nivelul de 5,4 la sută, dinamica prognozată fiind negativă. Raportul reține că salariul real are o creștere anuală de 16,5 la sută în sectorul bugetar și de 6 procente în sectorul privat, pe ansamblu cu o creștere anuală de 9 la sută. Aceste cifre dizolvă teza că „salariile au scăzut”, ceea ce scoate protestul din zona revendicărilor economice. Sursa citată nu politizează analiza asupra inflației, dar politicienii din întreg spectrul ar avea de extras multe concluzii pentru a da substanță discursurilor lor de multe ori fără noimă.