Dacă la capitolul poduri rutiere stăm relativ bine, după cum a ţinut să ne liniştească, recent, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în schimb, în ceea ce le priveşte pe cele feroviare, lucrurile se schimbă. Trenurile pierd, zilnic, ore în şir din cauza stării proaste a podurilor, multe vechi de peste 50 de ani. Din cele 17.734 de poduri şi podeţe feroviare aflate în administrarea CFR SA, companie care administrează infrastructura, 65% aveau fie durata de funcţionare expirată, fie durata de viaţă proiectată depăşită.
Potrivit raportului de activitate pe anul trecut al companiei CFR SA, din cele 17.734 de poduri şi podeţe feroviare, 7.552 (43%) aveau durata normală de funcţionare expirată, iar un număr de 4.890 (22%) aveau durata de viaţă proiectată depăşită.
Nu avem trenuri, dar nici drezine
Pe de altă parte, din cele 4.933 de poduri şi podeţe cu structură metalică, a căror greutate se ridică la 210.000 tone, în anul 2017, a ajuns scadentă la revizia periodică o cantitate de 46.976 tone (în această cantitate fiind incluse şi restanţele din anii anteriori), dar reviziile s-au făcut doar pentru o cantitate care a reprezentat 56% din tonaj. Motivele au fost multiple, mergând de la lipsa personalului şi până la defectarea celor două drezine ale CFR SA pentru inspecţia podurilor.
Coroziunea podurilor, un pericol
Din cauza alocaţiilor reduse pentru asigurarea protecţiei anticorozive a podurilor metalice, s-a reuşit vopsirea tablierelor (construcţii metalice sub diverse forme şi dimensiuni - n.red) doar pe o suprafaţă redusă. În condiţiile în care anul trecut ajunsese scadentă la vopsit o suprafaţă de 1,5 milioane de metri pătraţi de tabliere, au fost incluse în program doar 387.609 metri pătraţi, iar în final s-a vopsit doar 7% din această suprafaţă.
Neefectuarea vopsirii la timp a tablierelor podurilor metalice afectează elementele de rezistenţă şi, implicit, capacitatea portantă a acestora.
75% din tuneluri reclamă investiţii
Numărul tunelurilor feroviare aflate în circulaţie anul trecut era de 171 (la care se adaugă 14 palate), cu o lungime totală de 67.086 km. Dintre acestea, aproximativ 50% prezentau infiltraţii la interior, iar 25% necesitau reparaţii ca urmare a stării tehnice (colmatarea sistemului de drenare, infiltraţii majore, zidăria afectată)
Podurile şi podeţele cu durata de viaţă depăşită nu sunt deocamdată un pericol. Noi le ţinem sub control, le supervizăm periodic, dar se alocă bani prea puţini pentru investiţii în ele. Tocmai de aceea, pe majoritatea lor, sunt impuse limite de viteză la traversare. Şi activitatea de vopsire a podurilor metalice este extrem de importantă pentru a evita coroziunea elementelor de rezistenţă, dar mulţi care nu ştiu ne înjură că aruncăm banii aiurea pe vopsea.
Florin Dobrescu, Preşedintele Federaţiei Drum de Fier
În România există 1.206 de puncte periculoase erau instituite la sfârşitul lui 2017 pe calea ferată, dintre care 416 în categoria I, iar din acestea, 261 de puncte erau pe liniile magistrale şi principale.
Sursa: CFR SA
Podurile rutiere, fără risc iminent de prăbuşire
Din cele 4.250 de poduri rutiere, doar 37 se află în clasa tehnică 5, iar majoritatea lor sunt situate pe drumuri secundare, în timp ce 680 de poduri sunt în clasa tehnică 4, susţine Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Niciunul dintre aceste poduri nu prezintă un risc iminent de prăbuşire.