Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este ritmul cardiac normal și explică și de ce fibrilaţia ventriculară este mai periculoasă decât cea atrială.
Florin Condurăţeanu: - Domnule doctor Gabriel Tatu-Chiţoiu, aţi fost şi preşedintele Societăţii de Cardiologie a României, sunteţi un lăudat terapeut în domeniul cordului, dar dați explicaţii cu metafore de veritabil scriitor. Cum e cu pulsaţiile inimii?
Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu: - Inima este o baterie electrică, de la cord pornesc stimuli electrici care declanşează pulsaţiile inimii. Ritmul cardiac este reglat de nodul sinusal dintre atrii, un fel de director general al întreprinderii. Acesta are misiunea de la reduce pulsaţiile până la 140 pe minut, ca atunci când abia ai urcat scările. Când acest nod sinusal nu poate acţiona, intră în funcţiune nodul atrio-ventricular, un fel de director adjunct, el poate reduce însă bătăile inimii cu mai puţin, cu 40-60 de pulsaţii. Când nici acest director adjunct nu intervine, conducerea e preluată de maeştrii din secţii, ei pot vămui pulsaţiile cordului cu şi mai puţin, cu 25-40 de bătăi. Sunt situaţii însă când liderii de sindicat se revoltă, ies în curte şi dau comenzi pe trasee nefireşti şi atunci apar tulburările de ritm.
F.C.: - Şi până la urmă care este ritmul cardiac normal?
Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu: - Ritmul cardiac normal este 60-80 de bătăi pe minut. Între 140 şi 220 pulsaţii este vorba de tahicardie, inclusiv paroxistică. Atunci când se ajunge la 400-600 pulsaţii pe minut s-a intrat în fibrilaţie. Fibrilaţia atrială este mai puţin periculoasă, se intervine medicamentos. Dacă fibrilaţia atrială durează 24-48 de ore se aplică şocuri electrice, defribilatorul opreşte câteva secunde inima, ea reporneşte de la sine în ritm normal, se resetează. Periculoasă este fibrilaţia ventriculară, se ajunge la stop cardiac. Ventriculele se contractă atât de rapid încât este o viermuială ineficientă, ventriculele nu mai au timp să se umple cu sânge pentru a-l pompa şi se intră în stop cardiac. În ritm prea rapid de pulsaţii, irigarea cu sânge a organelor e prejudiciată. Dar şi bradicardia de ritm lent, sub 50 de bătăi pe minut, irigă insuficient organele, nu se pompează destul sânge.
F.C.: - Unii se miră, simt extrasistole şi cardiologii îi lasă să plece acasă fără nicio prescripţie de tratament, pe alţii îi pun sub terapie...
Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu: - Toţi oamenii au extrasistole, 1-2 pe zi, din emoţii, din prea multă mâncare, stomacul plin presează pe diafragmă cu apariţie de extrasistole. Extrasistola este o bătaie în plus apărută mai devreme şi resimţită de om. Cei care au totuşi cordul sănătos nu sunt supuşi niciunui tratament. Cei cărora li se descoperă suferinţe cardiace sunt testaţi în continuare şi li se instituie tratament. Ei au avut infarct, au boli ale valvelor, ale pericardului, cardiopatie ischemică.
F.C.: - Unii sunt lăsaţi intenţionat în fibrilaţie toată viaţa...
Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu: - Ei n-au putut fi scoşi din fibrilaţie. Toată viaţa se vor trata cu medicamente aritmice, dar şi cu anticoagulante. Scăderea ritmului poate duce la formarea de cheaguri generatoare de infarct sau accident vascular cerebral. Dar, periodic, ei trebuie să se supună unor teste de coagulare pentru a nu trece în partea cealaltă, sângele prea fluid, cu risc de hemoragii.
Când aritmiile sunt de nestăpânit, se recurge la ablaţie. Cardiologii intră cu un cateter, cu o sondă în inimă şi declanşează unde de radio de frecvenţă joasă, ce topesc traseele anormale de împrăştiere de stimuli electrici.