Asemenea Curții de Apel București, judecătorii de la Sectorul 1 au decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la legea de modificare a Legii nr. 406/2001, în care a fost introdusă ridicarea beneficiilor de fost șef al statului persoanelor declarate definitiv ca fiind colaboratoare ale Securității.
Astfel, la data de 7 februarie 2023, Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal a Judecătoriei Sectorului 1, îndrituită să judece dosarul 475/2/2022, în care Traian Băsescu are calitatea de reclamant, iar Administrația Prezidențială are calitatea de pârât, a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României cu o nouă excepție de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile Legii nr. 243/2021, care a modificat alineatul al treilea al articolului 1 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român.
Potrivit minutei instanței, Judecătoria Sectorului 1 sesizează, la cererea lui Traian Băsescu, această reglementare „în ceea ce privește sintagma «și nici persoanelor despre care s-a constatat definitiv că au avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia»”.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Prin aceeași încheiere, Judecătoria Sectorului 1 București a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate ridicată. Hotărârea instanței nu este definitivă și ea poate fi atacată cu recurs, doar în privința suspendării judecării fondului, pe toată durata acesteia. Recursul, care poate fi depus prin intermediul grefei instanței, nu a fost formulat de către niciuna dintre părți, până la ora închiderii ediției.
Pensia specială și salariatul plătit de Președinție
Prin procesul intentat, încă din 28 iunie 2022, de către Traian Băsescu Administrației Prezidențiale, are ca obiect anularea actului administrativ Ordinul nr. 55/2022, remis de către Președinția României, care, luând act de decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care Traian băsescu a pierdut procesul cu CNSAS și a fost declarat definitiv drept colaborator al Securității, a dispus suspendarea achitării către fostul președinte a indemnizațiilor lunare de fost șef al statului, în cuantum de 75% din indemnizația acordată președintelui României în exercițiu. De asemenea, prin același Ordin citat anterior, Administrația Prezidențială a dispus încetarea contractului de muncă încheiat cu un consilier încadrat la cabinetul de lucru al fostului președinte, dar plătit din fondurile Administrației Prezidențiale.
Aceste dispoziții au fost emise după ce Administrația Prezidențială a luat act de întrunirea condițiilor prevăzute de Legea nr. 406/2001, așa cum au fost ele modificate prin legea nr. 243/2021, lege publicată în Monitorul Oficial al României în data de 8 decembrie 2021.
Turnătorii la Securitate nu beneficiază de aceste privilegii
Conform formei modificate a legii, „nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnat definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”. Ultima sintagmă fiind și cea care face obiectul sesizării Curții Constituționale, prin încheierea Judecătoriei Sectorului 1.
Curtea de Apel București a acționat identic, în procesul cu SPP
Judecătoria Sectorului 1 este a doua instanță care procedează astfel în procesele intentate de Traian Băsescu împotriva instituțiilor statului care au pus în aplicare prevederile Legii nr. 406/2001. Într-un alt dosar, în care Băsescu a dat în judecată SPP, cerând suspendarea notificării prin care i-au fost ridicate serviciile de pază, protecție, autoturismul și aghiotantul, Curtea de Apel București a dispus, în 29 iunie 2022, să sesizeze Curtea Constituțională nu cu una, ci cu două excepții de neconstituționalitate.
Astfel, prima excepție vizează articolul 2, alineat 1, litera „t” și articolul 12 alineat 1 din legea nr. 554/2004, „în măsura în care se interpretează în sensul că instanța de contencios administrativ nu poate dispune suspendarea executării unui act administrativ atunci când există o îndoială serioasă cu privire la constituționalitatea actului cu putere de lege în baza căruia a fost emis actul administrativ”.
A doua sesizare se referă, din nou, la Legea 243/2021 și la articolul 1 alineat 3 din Legea nr. 406/2001, „în privința sintagmei «și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia»”. Hotărârea 1342/2022, emisă de Curtea de Apel București, a fost înregistrată la Curtea Constituțională, sub numărul de dosar 2265 D/2022, încă din 14 octombrie 2022, și se află încă în fază de raport.