Judecătoria Sectorului 1 a constat însă, la începutul acestei luni, că nu are nici ea competență să judece speța, dorind să o retrimită la Curtea de Apel București. Pentru că nici Curtea de Apel nu își recunoaște competența, dosarul face acum obiectul unui conflict de competență care urmează să fie dezlegat de o a treia instanța de judecată - Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dosarul în care Traian Băsescu a dat în judecată Regia Autonomă - Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), cerând anularea notificării de evacuare din vila de protocol amplasată în nordul Capitalei, pe strada Gogol, pare a fi un „cartof fierbinte” pentru instanțele de judecată.
Fostul președinte al României, dovedit, prin decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, că a turnat la Securitate sub numele de cod „Petrov”, a fost notificat de către RA-APPS, la data de 28 martie 2022, printr-o somație având numărul 2237, să părăsească, în termen de 60 de zile, vila de protocol care i-a fost atribuită, pe durata vieții, în anul 2015, în baza prevederilor anterioare ale Legii 406/2001. Însă în 2021 legea a fost modificată, iar persoanele care sunt dovedite că au colaborat cu Securitatea, vizate de acest act normativ, nu mai pot beneficia de privilegiile conferite foștilor șefi ai statului român.
Judecătoria Sectorului 1 trimite dosarul înapoi la Curtea de Apel
În 29 iunie 2022, Băsescu a intentat RA-APPS proces, la Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând anularea notificării. Soluția, pe fond, a venit în 7 octombrie 2022, când judecătorii Curții de Apel București au admis excepția necompetenței lor materiale și au declinat cauza, spre soluționare, către Judecătoria Sectorului 1 din București. Decizia Curții de Apel București 1661/2022 nu a fost supusă niciunei căi de atac.
Ajuns la Judecătoria Sectorului 1 în 5 decembrie 2022, dosarul a intrat la judecată abia în 16 februarie 2023, când instanța a decis să amâne pronunțarea. Când au reluat cauza, la data de 2 martie 2023, judecătorii Judecătoriei Sectorului 1 au decis să scape și ei de dosarul lui Traian Băsescu.
Mai exact, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1, invocată din oficiu, și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei de chemare în judecată în favoarea… Curții de Apel București.
Conflictul a ajuns pe masa Înaltei Curți
Pentru că tocmai Curtea de Apel a declinat, anterior, acest dosar la Sectorul 1, Judecătoria a
constatat existența unui conflict negativ de competență și a dispus pentru soluționarea acestuia sesizarea unei a treia instanțe - Înalta Curte de Casație și Justiție.
Înalta Curte de Casație și Justiție va trebui să decidă care dintre cele două instanțe are competența materială să judece dosarul prin care Traian Băsescu își vrea casa de protocol a statului înapoi. Până la ora închiderii ediției însă, Curtea Supremă nu a înregistrat acest dosar pe rolul său.
În alt dosar, s-a sesizat Curtea Constituțională
Judecătoria Sectorului 1 nu se află la primul episod de acest gen, când este vorba despre Traian Băsescu. Aceeași instanță trebuia să judece procesul prin care „Petrov” a dat în judecată Administrația Prezidențială, cerând anularea ordinului prin care i-a fost sistată plata indemnizației de fost președinte al României și achitarea salariilor pentru asistenții cabinetului de fost șef al statului, dar se eschivează.
Luna trecută, magistrații au decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la legea de modificare a Legii nr. 406/2001, în care a fost introdusă ridicarea beneficiilor de fost șef al statului persoanelor declarate definitiv ca fiind colaboratoare ale Securității. Sesizarea vizează dispozițiile Legii nr. 243/2021, care a modificat alineatul al treilea al articolului 1 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român.
Procesul, intentat încă din 28 iunie 2022 de Traian Băsescu Administrației Prezidențiale, are ca obiect anularea actului administrativ Ordinul nr. 55/2022, remis de către Președinția României, care, luând act de decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a dispus suspendarea achitării către fostul președinte a indemnizațiilor lunare de fost șef al statului, în cuantum de 75% din indemnizația acordată președintelui României în exercițiu.
Și Curtea de Apel București s-a eschivat de două ori în aceste dosare
Judecătoria Sectorului 1 și Curtea de Apel București par să aibă „strângere de inimă” în a judeca cererile formulate de Traian Băsescu, în ciuda faptului că legea este clară. Persoanele dovedite că au turnat la Securitate nu pot beneficia de privilegiile acordate foștilor președinți ai României.
Spre exemplu, Curtea de Apel București nu doar că și-a declinat competența în litigiul dintre Băsescu și RA-APPS, dar într-un alt dosar privind retragerea serviciilor acordate de SPP a decis să sesizeze și Curtea Constituțională. Pentru că Băsescu a dat în judecată și SPP, cerând suspendarea notificării prin care i-au fost ridicate serviciile de pază, protecție, autoturismul și aghiotantul, Curtea de Apel București a dispus, în 29 iunie 2022, să sesizeze Curtea Constituțională nu cu una, ci cu două excepții de neconstituționalitate.