La un an de la ultima lor întrevedere, Xi Jinping și Joe Biden se vor afla din nou față în față, astăzi, la San Francisco, într-o întâlnire care va domina toate celelalte evenimentele derulate la summitul APEC.
Liderii celor două superputeri mondiale încearcă să-și stabilizeze relațiile bilaterale și, implicit, pe cele internaționale, pe fondul creșterii tensiunilor provocate de războiul din Ucraina și de campania militară a Israelului în Gaza.
Întâlnirea, care ar putea dura câteva ore, reprezintă punctul culminant al unor luni de dialog purtat la nivelul eșaloanelor inferioare, derulat într-un ritm frenetic pe toată durata verii, perioadă în care Washingtonul a trimis mai multe delegații în China, decât Beijingul în SUA.
Interesul Chinei
Faptul că liderul chinez vizitează SUA pentru prima dată în șase ani demonstrează o oarecare bunăvoință și dorință de deschidere din partea Chinei.
Xi este așteptat să vorbească la un dineu găzduit de Comitetul Național pentru Relații SUA-China și de Consiliul de Afaceri SUA-China, la care biletele de intrare încep de la 2.000 de dolari.
Un discurs al lui Xi în fața comunității de afaceri SUA-China ar putea scoate în evidență dorința liderului de la Beijing de a atrage din nou afacerile străine în țara sa.
Multe dintre acestea au fost puse pe fugă de cei trei ani de politică „zero-COVID”, de recentele bețe în roate băgate de autoritățile chineze firmelor străine de consultanță, precum și de numărul tot mai mare de restricții impuse de SUA în privința afacerilor cu China, în special în sectoarele de înaltă tehnologie.
De altfel, restricții radicale asupra exportului de tehnologie avansată în China vor intra în vigoare la 16 noiembrie, chiar a doua zi după întâlnirea lui Xi cu Biden. Noile reguli constituie o înăsprire a controalelor introduse anul trecut, cu scopul de a tăia accesul chinezilor la cele mai sofisticate semiconductoare, care le-ar fi necesare pentru a dezvolta inteligența artificială avansată.
„În ceea ce privește problema lanțului de aprovizionare, dacă Statele Unite continuă să suprime cipurile de înaltă performanță pentru China, atunci acest lucru va avea cu siguranță un impact negativ asupra dezvoltării industriei electronice” a colosului asiatic, susține Shen Dingli, expert din Shanghai în domeniul relațiilor internaționale, care se așteaptă ca semiconductorii să reprezinte un punct de interes deosebit pentru partea chineză.
Concomitent, analiștii de pe ambele maluri ale Pacificului critică de multă vreme faptul că tarifele vamale impuse de administrația Trump importurilor chinezești, în valoare de aproximativ 370 de miliarde de dolari, au fost lăsate în vigoare de executivul lui Biden.
Contre geopolitice
Există, de asemenea, un climat geopolitic care se deteriorează, China și SUA aflându-se în acest moment în tabere opuse în două conflicte majore, și nu doar în războiul din Ucraina, care a umbrit precedenta întâlnire a liderilor la summitul G20 din Indonezia, de anul trecut.
Isaac Stone Fish, fondatorul „Strategy Risks”, o companie de date axată pe China, susținea recent că „realitatea politică a Beijingului contează mult mai mult pentru conducerea de acolo decât realitatea economică”. El a mai precizat că războaiele din Ucraina și Gaza „sunt, în general, benefice pentru Beijing”.
Refuzul Chinei de a condamna Hamas pentru cele mai recente violențe din Israel și Palestina i-a iritat pe liderii occidentali și demonstrează de ce „Partidul Comunist chinez reprezintă cea mai mare amenințare la adresa intereselor globale ale Americii”, a mai adăugat Stone Fish, citat de publicația „The Guardian”.
Alți analiști internaționali susțin însă că Beijingul nu este foarte încântat de existența celor două războaie, deoarece au interese economice și comerciale cu toate părțile implicate în aceste conflicte.
Ameliorare necesară
Cu toate acestea, relațiile bilaterale par să se fi stabilizat, de la spirala descendentă care fusese accelerată la cote periculoase, în februarie, odată cu doborârea de către forțele americane a unui balon chinezesc de spionaj aflat deasupra Carolinei de Sud.
Ulterior, avea să se stabilească faptul că balonul nu a trimis informații către China, însă amploarea crizei în relațiile bilaterale declanșate de acest incident a alarmat numeroși observatori internaționali.
În această lună, SUA și China au purtat discuții privind controlul armamentului și neproliferarea armelor, pentru prima dată de când la Washington se afla la conducere administrația Obama.
Departamentul de Stat al SUA a descris discuțiile drept „sincere” și „constructive”, în timp ce oficialii ambelor părți au discutat despre cum să se asigure că dezacordurile pe o serie de subiecte, inclusiv Taiwanul și concurența economică, nu vor degenera într-un conflict periculos.
Trimișii americani și chinezi pentru climă au purtat, de asemenea, discuții recente în California, care au condus la „rezultate pozitive”, conform Ministerului chinez al Ecologiei și Mediului. Se așteaptă ca detaliile unui nou acord SUA-China privind clima să fie anunțate la summitul APEC.
De asemenea, China și SUA, alături de Regatul Unit, UE și Australia, au fost recent cosemnatari ai „declarației de la Bletchley” privind riscurile pe care le prezintă inteligența artificială.
Taiwan - o linie roșie
Însă, din perspectiva Beijingului, cea mai importantă problemă pentru relația SUA-China este aceeași ca și în urmă cu un an: Taiwanul.
Biden a fost mai energic decât predecesorul său în privința sprijinului retoric acordat insulei autonome, pe care China o revendică ca parte a teritoriului său.
Anul trecut, Biden a declarat că SUA ar trimite forțe armate pentru a apăra Taiwanul în cazul unui „atac fără precedent” din partea Chinei, comentarii care au fost condamnate virulent de Beijing.
În privința teritoriului secesionist, China nu face concesii și, din această perspectivă, nu există prea mult spațiu de manevră pentru a modifica fundamental cursul relațiilor bilaterale.
Dar, având în vedere că alegerile se apropie, atât în Taiwan, cât și în SUA, aceasta ar putea fi ultima ocazie pentru Beijing de a-și expune punctul de vedere în fața administrației Biden, înainte de 2024, un an care se anunță încă de pe acum plin de convulsii politice.
Va copia Xi strategia lui Putin?
Deși summitul dintre Xi și Biden pare menit să calmeze tensiunile dintre SUA și China, întrevederea ar putea fi un preludiul unei crize geopolitice, susține, pe de altă parte, analistul politic Kervin AuCoin, citat de ediția americană a publicației „Daily Express”.
Pentru acesta, tactica folosită de Xi în întâlnirea de la San Francisco poate fi asemănătoare cu strategia politică utilizată de președintele rus, Vladimir Putin, înaintea invaziei sale din 2022, în Ucraina.
Întrevederea are loc pe fondul tensiunilor în creștere între SUA și China pe tema unor chestiuni sensibile, precum pretențiile Beijingului asupra Taiwanului și ale Mării Chinei de Sud. Biden îi va cere lui Xi Jinping să atenueze retorica antiamericană, în timp ce China va solicita Casei Albe același lucru, spune AuCoin.
În plus, o reluare a canalelor de comunicare bilaterale la nivel militar este esențială, în vederea prevenirii apariției unor incidente armate accidentale.
„Ambele părți doresc să consolideze legăturile de comunicare, iar asta este o necesitate în regiunea Indo-Pacifică. Există interese strategice care se ciocnesc acolo, iar scopul este clar: reducerea riscului de confruntări militare accidentale”, spune AuCoin, care susține că Xi va veni în SUA cu mesajul „Trebuie să vorbim!”.
Analistul nu este însă lămurit dacă discuțiile vor avea efectele dorite. El afirmă că acest tablou îi amintește de strategia diplomatică utilizată de Putin înainte de a invada Ucraina.
„Aici, lucrurile devin interesante. Ce-mi sugerează această întâlnire? Îmi amintește de preludiul lui Putin înainte de invazia Ucrainei, din 2022. Nu spun că istoria se repetă, dar «ecourile» sunt de acolo”, spune AuCoin.
„Un ochi experimentat ar urmări nuanțele și ar vedea dacă întrevederea va fi un eveniment ce va schimba cursul istoriei sau doar un alt capitol în jocul diplomatic. Xi ar putea să câștige timp, făcându-i pe oficialii americani să creadă că își domolește retorica, în timp ce, în realitate, își intensifică eforturile pentru invazia Taiwanului”, afirmă AuCoin.
Putin și Biden s-au întâlnit în Elveția, în iunie 2021, cu doar opt luni înainte ca liderul rus să demareze agresiunea contra Ucrainei.
Deși o invazie a Chinei asupra Taiwanului ar putea să se deruleze diferit, un astfel de scenariu s-ar putea dovedi o adevărată catastrofă pentru Washington, în condițiile în care arsenalul american este întins la maximum pentru a sprijini atât Israelul, cât și Ucraina.
Susținerea unui alt aliat, pe un al treilea front, ar putea deveni astfel o sarcină imposibilă pentru administrația Biden. Atât din punct de vedere militar, cât și al campaniei pentru apropiatele alegeri prezidențiale.