Un stimulent pentru cadrele didactice, care ar trebui să contribuie la procesul de învățare continuă și să îmbunătățească metodele de predare în școala românească, a devenit doar un instrument prin care se aruncă bani europeni pe materiale didactice, laptopuri și telefoane mobile, pentru a se mai bifa un ajutor financiar acordat profesorilor. Prima de carieră didactică ar fi trebuit să se acorde în fiecare an, astfel încât profesorii să-și poată plăti inclusiv cursuri și participări la conferințe pentru a-și îmbunătăți metodele de predare, intrând în contact cu experți internaționali. Dar banii se dau cu întârziere și nici nu se pot transfera de la un an la altul, ceea ce înseamnă că toate cursurile și conferințele care se organizează în perioadele în care nu s-au plătit aceste sume vor fi ratate sau vor fi achitate din banii proprii de către cadrele didactice. Lipsa totală de predictibilitate pune în dificultate și organizarea unor evenimente de top, la care să poată fi aduși în România cei mai buni experți internaționali, iar astfel, scopul declarat al programului este ratat.
Prima de carieră didactică aferentă anului 2025, în valoare de 1.500 de lei, ar trebui să fie plătită în ianuarie 2026, dar încă nu se știe când sau dacă banii se vor da luna aceasta. Profesorii își așteaptă prima în baza unei declarații făcute de fostul ministru al Educației, Daniel David, în noiembrie 2025. Măsura de sprijin pentru cadrele didactice putea fi una foarte bună, dacă nu era întreruptă, încă de la început, de blocaje birocratice.
Problemele au apărut, inițial, după ce Guvernul României nu a reușit să obțină o alocare din bani europeni pentru prima didactică, în 2023, deși profesorilor li s-a promis acest ajutor financiar în timpul grevei generale din acel an. Comisia Europeană aprobase folosirea banilor din Programul Educație și Ocupare 2021-2027, dar în alte condiții, ceea ce a făcut ca proiectul României să fie neeligibil pentru finanțare, deși a fost folosit în negocierea Guvernului cu sindicatele, în timpul grevei.
Inițial, legislația prevedea acordarea acestei prime începând cu luna octombrie a fiecărui an, însă în 2025 Guvernul a condiționat plata de obținerea unui acord din partea Comisiei Europene, prin OUG nr. 156/2024 („ordonanța trenuleț”). Plata banilor nu a fost posibilă, în lipsa aprobării din partea CE, pe care Guvernul României nu a reușit să o obțină.
Comisia Europeană a acceptat abia în toamna anului trecut includerea măsurii în PEO, iar declarațiile fostului ministru au fost făcute în baza acestei aprobări, ianuarie 2026 fiind termenul de alocare a banilor conform calculelor făcute atunci.
O altă situație fără rezolvare este cea a primei de carieră profesională, pe care legislația în vigoare o prevede, dar nu se acordă. Potrivit aceleiași OUG nr. 58/2023, personalul administrativ din învățământ beneficiază de o primă în valoare de 500 de lei.
Proiectul a fost compromis din start
Dacă nu mai intervine o nouă problemă, profesorii ar putea primi banii din prima de carieră didactică pe anul 2025 în cursul acestei luni, dar faptul că sumele nu au fost virate în octombrie 2025 a creat o serie de probleme, atât pentru cadrele didactice, cât și pentru cei care au încercat să organizeze evenimente importante, în sprijinul profesorilor din România.
Deși ceea ce lipsește cu adevărat în școala românească este trainingul pentru cadrele didactice în scopul schimbării vechilor metode de predare cu unele noi, adaptate la contextul actual, iar scopul declarat inițial pentru implementarea acestui program era chiar cel de a sprijini inovația în educație, sumele din prima de carieră didactică nu pot contribui la realizarea scopului declarat, pentru că ajung la profesori cu întârzieri prea mari. Nici măcar contabilii școlilor nu înțeleg mecanismul prin care se pot cheltui acești bani de la un an fiscal la altul.
De prima pentru carieră didactică beneficiază profesorii și suplinitorii din învățământul preuniversitar de stat, dar și personalul didactic universitar, cu grade de conferențiar, șef de lucrări/lector, asistent universitar.
Mulți au cumpărat cărți și aparatură - laptopuri, tablete, telefoane mobile, imprimante sau videoproiectoare. Mai puțini au fost cei care au plătit din acești bani cursuri de formare și dezvoltare profesională, training-uri sau accesul la conferințe, pentru că organizarea acestora trebuie să se sincronizeze cu perioada în care sunt alocați banii.
De exemplu, din acești bani - ajutor financiar de 1.500 de lei -, profesorii și personalul didactic auxiliar ar fi putut plăti anumite cursuri sau participări la conferințe internaționale, pentru a înțelege mai bine care sunt cele mai bune metode de predare care au dat rezultate excepționale în alte zone ale lumii.
Primele achiziții, în lipsă de informații
Astfel de evenimente au fost organizate în România, anul trecut, dar mulți profesori din sistemul preuniversitar – care chiar au nevoie de astfel de experiențe, pentru a-și îmbunătăți metodele de predare – nu au putut achita participarea din banii alocați de Guvern. În unele cazuri, participanții au fost nevoiți să le plătească din banii proprii.
Pornind de la acest nou mecanism, anul trecut au existat și oferte pentru profesorii care doresc să-și îmbunătățească metodele de predare, de exemplu conferințe la care au fost invitați speakeri internaționali de top, specialiști în educație de renume mondial și inovatori cu rezultate notabile în pedagogie. Astfel de evenimente au și costuri mari, care depășesc valoarea primei didactice, dar pentru care profesorii au fost nevoiți să-și plătească participarea din banii lor, în lipsa celor promiși de Guvern.
„Nu am avut posibilitatea să particip la niciun eveniment organizat pentru îmbunătățirea metodelor de predare, deși îmi doresc. Din banii pe care i-am primit pe card, din prima didactică, am reușit să cumpăr doar niște cărți. Am fost nevoită să cheltuiesc repede banii, după ce ne-au anunțat că urmează termenul-limită și dacă nu au fost folosiți banii, îi pierdem. Nici nu am avut timp să caut ceva special, ci am cumpărat alte cărți, ca să nu piardă banii”, mărturisește o profesoară de Limba și Literatura Română.
Prima didactică s-a acordat mai întâi în octombrie 2024, banii fiind utilizabili până pe 31 octombrie 2025, iar de la începutul lunii octombrie, profesorii au fost avertizați că trebuie să facă achiziții pentru a nu pierde sumele de pe card. Dar profesorii se plâng și de faptul că nu au fost informați corect în legătură cu oportunitățile pe care le au, iar astfel au ratat ocazia de a face achizițiile cele mai eficiente.
„Când am primit banii pe card, prima oară, nu știam că urmează să se organizeze în România conferințe internaționale și am cumpărat câteva materiale didactice care nu mă interesau foarte mult, iar în luna mai am aflat că vor veni în România mai mulți experți internaționali, la câteva conferințe pe teme didactice. Deja cheltuisem o parte din prima didactică și costurile participării au fost prea mari pentru a mi le putea permite din salariu”, spune și o profesoară de Biologie.
Ordonanța nu prevede folosirea sumelor după 12 luni
Prima de carieră didactică nu s-a dat la timp, în 2025, iar banii nici nu se decontează în anul următor. Aceste sume fixe le sunt date profesorilor pe carduri pe care le pot folosi pentru a achiziționa produse și servicii specifice activității didactice, precum echipamente IT, cursuri de formare, cărți, sau pentru plata studiilor, scopul fiind dezvoltarea profesională continuă și modernizarea procesului educațional, conform OUG 58/2023. Fondurile sunt nerambursabile, iar sumele ar trebui să fie încărcate anual.
„Banii nu se pot folosi după un an, la fel ca în cazul voucherelor de vacanță, pentru că nu a fost prevăzută această posibilitate în Ordonanța 58, dar voi discuta cu ministrul Fondurilor Europene includerea acestei variante în lege. Ar fi nevoie de o astfel de prevedere, mai ales după ce s-au înregistrat întârzieri la plata primei”, a declarat Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), pentru Jurnalul.
Modificări legislative deja s-au făcut, dar fără a lua în calcul această nevoie care ar salva cel puțin predictibilitatea foondurilor alocate pentru prima de carieră didactică. Legea nr. 191/2025 modifică OUG 58 și extinde cadrul de aplicare al acesteia, venind cu precizări legate de categoriile de beneficiari și de responsabilitățile instituționale. Inspectoratele școlare trebuie să întocmească și să trimită listele cu beneficiari, în funcție de criteriile stabilite de Ministerul Educației, până la începutul anului școlar.
Până în prezent, cadrul legislativ nu prevede o metodă clară de evaluare a rezultatelor acestei investiții pe care Guvernul României o face din bani europeni.