În 2026, aceste facilități au devenit, simultan, motorul economiei digitale și una dintre cele mai controversate infrastructuri construite vreodată, cu proteste, moratorii și bătălii legislative în toată lumea.
Ce este un centru de date
Un centru de date este o clădire sau un complex de clădiri care găzduiește mii de servere - computere puternice care stochează, procesează și transmit date. Practic, fiecare căutare pe internet, fiecare film pe streaming, fiecare tranzacție bancară online sau conversație cu un asistent AI trece printr-o astfel de infrastructură. Potrivit unui raport recent al Bibliotecii Congresului SUA, aproximativ jumătate sau mai mult din consumul de energie al unui centru de date provine direct din funcționarea echipamentelor IT, restul fiind folosit pentru răcirea acestor echipamente, care generează cantități mari de căldură.
De ce sunt atât de dorite
Boom-ul inteligenței artificiale a transformat centrele de date în ținta unei curse investiționale globale. Potrivit unui raport al European Data Centre Association, Europa va atrage 176 de miliarde de euro în acest sector între 2026 și 2031, iar România și Polonia se numără printre piețele cu cea mai rapidă creștere anuală din regiune - 14%.
România ocupă în prezent locul 30 în lume, cu 63 de centre de date, iar numărul acestora este în continuă creștere, majoritatea concentrate în București, dar cu prezențe și în Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. Topul global e dominat detașat de SUA, cu 3.960 de centre de date, urmate, la mare distanță, de Marea Britanie (498), Germania (470), China (365), Franța (335), Canada (285), India (275), Australia (268), Japonia (249) și Italia (206), care încheie top 10, potrivit datelor citate de economica.net.
Cel mai vizibil proiect românesc din acest moment este centrul de date cu inteligență artificială cuantică al companiei americane DriverAI, anunțat pentru comuna Luna, județul Cluj, cu o investiție inițială estimată la peste un miliard de dolari, pe un teren de 84 de hectare, care înainte era pășune comunală. Potrivit reporterilor Observator News, centrul ar urma să consume o cantitate de energie comparabilă cu necesarul unui oraș de dimensiunea Brașovului. În paralel, NVIDIA analizează o investiție de aproximativ patru miliarde de dolari în România, iar Microsoft a anunțat deja, în noiembrie 2025, un centru de date de 10 miliarde de dolari pe coasta Portugaliei.
Beneficiile reale
Argumentele pro sunt concrete: locuri de muncă specializate în construcție și IT, venituri fiscale locale semnificative și poziționare strategică într-un sector considerat esențial pentru viitorul digital. Un exemplu concret vine din SUA: în Loudoun County, Virginia - zona cu cea mai mare concentrare de centre de date din lume -, autoritățile locale estimează venituri din taxe și impozite de aproape 900 de milioane de dolari doar pentru anul fiscal 2025, aproape cât întregul buget operațional al județului, potrivit Lincoln Institute of Land Policy.
Minusurile care asperie populația
Aici lucrurile devin mai complicate. Trei probleme domină dezbaterea globală:
Consumul de energie. Potrivit Lawrence Berkeley National Laboratory, consumul de electricitate al centrelor de date din SUA este proiectat să se dubleze, ajungând la 6,7-12% din consumul național de energie până în 2028. Monitoring Analytics, organismul independent de monitorizare a pieței PJM (cea mai mare rețea electrică din SUA), a atribuit centrelor de date 63% din creșterea prețurilor la energie din 2025-2026 - o sumă de 9,3 miliarde de dolari într-un singur an.
Consumul de apă. Centrele de date consumă apă în două moduri: direct, pentru răcire, și indirect, prin electricitatea pe care o folosesc, deoarece multe centrale electrice au nevoie, la rândul lor, de apă pentru răcire. Potrivit unui raport recent al think tank-ului ITIF, consumul indirect este de aproximativ 12 ori mai mare decât cel direct. Cercetătorii citați de Universitatea din Georgia au constatat că aproape jumătate din serverele din SUA sunt alimentate parțial de centrale electrice situate în regiuni cu stres hidric ridicat.
Beneficiile economice locale, mai mici decât promise. Un studiu recent citat de Fortune arată că centrele de date cresc numărul locurilor de muncă cu doar 4% în orașele unde se construiesc, iar economiile rurale resimt un impact aproape nul - contrazicând frecvent promisiunile făcute la momentul aprobării proiectelor.
O revoltă care a schimbat legislația în doar câteva luni
Amploarea opoziției publice a surprins chiar și analiștii din domeniu. Un sondaj Gallup realizat în martie 2026 arată că 71% dintre americani se opun construirii unui centru de date în apropierea locuinței lor, dintre care 48% se opun ferm - un nivel de respingere chiar mai mare decât opoziția față de o centrală nucleară din apropiere. Potrivit Data Center Watch, doar în primul trimestru din 2026 au fost blocate sau întârziate proiecte în valoare de peste 130 de miliarde de dolari, iar numărul grupurilor de opoziție organizate s-a dublat, de la 396 la sfârșitul lui 2025, la 833 în 49 de state americane, până în martie 2026.
Reacția politică a fost pe măsură: peste 200 de proiecte de lege legate de centre de date au fost introduse în 2025 în toate cele 50 de state americane, iar statul New York a devenit, în vara lui 2026, primul stat american cu un moratoriu la nivel statal asupra construcției de noi centre de date. Chiar și orașe mari, precum Denver, au impus moratorii locale.
O industrie de neoprit
Nu toată lumea consideră moratoriile o soluție bună. Criticii, precum cei de la think tank-ul Cato Institute, avertizează că opririle forțate ale construcției nu rezolvă problemele reale legate de resurse, ci doar amână progresul tehnologic necesar pentru viitor, inclusiv pentru calculul cuantic. La rândul lor, companii precum Microsoft și Nvidia susțin că au făcut progrese semnificative: Microsoft afirmă că a redus consumul de apă al centrelor sale de date cu 90% față de primele facilități, construite la începutul anilor 2000, iar directorul de sustenabilitate al Nvidia a declarat pentru Axios că problema consumului de apă este „în mare parte rezolvată" prin noile sisteme de răcire cu apă caldă. Criticii, citați de TechCrunch, răspund însă că aceste calcule ignoră consumul de apă din producerea electricității care alimentează, de fapt, centrele de date.