Jurnalul.ro Special Interviuri Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid

Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid

de Florin Condurateanu    |   

A fost o vreme în care multe neplăceri resimţite în sistemul digestiv erau  diagnosticate ca gastrite. Când a apărut investigarea prin endoscopie, s-a constatat că, de fapt, era un exces de diagnostic de gastrită. Interviu cu profesor doctor Alexandru Oproiu, întemeietor de şcoală în Gastroenterologie

 

Florin  Condurăţeanu: Care este povestea acestor gastrite?

Prof. dr. Alexandru Oproiu: Gastrita este o inflamaţie. Cea mai simplă formă de gastrită este gastrita superficială: s-au inflamat unele celule ale stomacului, dar structura lui a fost păstrată. Avansarea gastritei duce la gastrita interstiţială. Dar forma cea mai periculoasă este gastrita atrofică. Din cauza inflamaţiei din stomac, au dispărut celulele secretorii. Celulele nu mai sintetizează nici acid clorhidric, nici enzime pentru digerare şi nici substanţe pentru formarea vitaminei B 12. Toate glandele care fabrică acid clorhidric nu-şi mai îndeplinesc rolul, glandele care produc pectinogen - acea enzimă care digeră proteinele - nu mai execută misia lor, nu mai secretă stomacul nici enzime pentru digerarea lipidelor. Dar pericolele nu se opresc aici! Din gastrite atrofice se ajunge la cancer gastric, se modifică celulele stomacale în celule de tip intestinal şi creşte riscul de cancer.

 

F.C.: Unele obiceiuri alimentare provoacă gastrite?

Prof. dr. A. Oproiu: Alimentele sărate, pastrama, peştele sărat, murăturile în saramură favorizează gastrita. Conservele şi mezelurile conservate cu nitriţi deschid uşa gastritei. Conservarea prin fum este şi ea o capcană: carnea şi mezelurile afumate duc la gastrite. Trebuie rărite prăjirile de carne la grătar şi fripturile împănate cu grăsime, se ajunge cu ele la gastrite şi cancere de stomac. De vină pentru gastrite şi ulcere este şi acea bacterie, Helicobacter pylori, care trebuie tratată cu amestec de antibiotice.

 

F.C.: O lungă perioadă, de apariţia ulcerului era acuzat stresul. Mai era vehiculată şi teoria că, primăvara şi toamna, ulcerele îşi scot colţii. Cum se împacă aceste variante cu descoperirea vinovatului ascuns, bacteria?

Prof. dr. A. Oproiu: Se credea că principala cauză de ulcer era excesul de secreţie acidă, având la bază şi stresul. Ulcerele erau considerate ca boli care recidivează mereu, care au treziri în anumite anotimpuri, primăvara şi toamna. Se ajungea des la operaţii cu tăierea stomacului. De când principala cauză este bacteria Helicobacter pylori şi este tratată cu antibiotice, deci medicamentos, intervenţiile chirurgicale în ulcere s-au rărit semnificativ. Helicobacter Pylori este adaptată la mediul acid din stomac. Spre deosebire de alte bacterii, Helicobacter se cuibăreşte în interfaţa mucoasei şi nu este atacată de acid. Această bacterie produce toxine care duc la inflamaţii în mucoasa stomacului. Helicobacter aduce şi riscuri de cancer. Bacteria nu trebuie lăsată în stomac. După tratamentul cu antibiotice, ulcerele se vindecă şi nu mai recidivează.

Subiecte în articol: Helicobacter pylori gastrita
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri