Valul uman. Cum şi-au modelat oamenii lumea, de Paul Morland. Editura Trei
Valul uman. Cum şi-au modelat oamenii lumea, de Paul Morland
Recent apărut la Editura Trei, volumul Valul uman. Cum şi-au modelat oamenii lumea, de Paul Morland, este o uimitoare istorie a schimbărilor demografice surprinzătoare și a migrațiilor în masă care au făcut și au desfăcut națiuni, continente și imperii. Demografia este cheia pentru înţelegerea lumii în care trăim. Extinderea Imperiului Britanic, transformarea Statelor Unite în superputere mondială, evoluţia Germaniei Naziste, a Japoniei Imperiale şi a Rusiei Sovietice nu pot fi explicate fără a înţelege rolul esenţial al populaţiei.
Paul Morland descrie pe larg procesul — început odată cu revoluția industrială — prin care populația a devenit o forță supremă a istoriei, esenţială pentru a înţelege Primăvara Arabă, ascensiunea fulminantă a Chinei, votul britanicilor pentru Brexit şi pe al americanilor pentru Donald Trump.
„În ultimii aproximativ 200 de ani, populația a trecut printr-o revoluție ce a schimbat lumea. Aceasta este istoria creșterii și prăbușirii statelor, a schimbărilor suferite de marile puteri și a prefacerilor economice, dar și povestea transformării vieții indivizilor, a britanicelor care, în decurs de numai o generație, au scăpat de teama că progeniturile lor vor muri înainte de a ajunge la maturitate, a japonezilor în vârstă, fără copii, care se sting singuri în apartamentele lor, a copiilor africani care au traversat Mediterana în căutarea unei vieți mai bune. O parte din aceste fenomene, cum ar fi scăderea nivelului mortalității infantile în Marea Britanie, ține într-adevăr de istorie. Altele, cum sunt numărul mare de japonezi fără copii care mor singuri sau al copiilor africani emigrați în Europa, sunt în desfășurare și azi, ba chiar dau semne de intensificare. Vârtejul demografic — ritmul mereu în creștere al modificărilor de populație — a tulburat globul de la o regiune la alta, distrugând vechile obiceiuri de viață pentru a le înlocui cu unele noi. Este povestea valului uman, a marelui flux uman, în creștere aici, în diminuare dincolo, dar și a contribuției sale vaste, adeseori omise sau minimalizate, la cursul istoriei”, ne explică autorul în debutul cărții.
Valul uman dezbate rolul populației în istorie. Cartea nu susține că marile tendințe ale populației — creșterea și descreșterea numărului nașterilor și deceselor, fluctuațiile statistice referitoare la populație, valurile de migrații — influențează întreaga istorie. Demografia, susține cartea, este doar un aspect al destinului omenirii. Autorul nu propune o viziune simplistă bazată pe explicații unice, nici una deterministă. Paul Morland crede, mai degrabă, că demografia este un factor influențat de alți factori, numeroși și complicați, unii de natură materială, alții ideologici și alții accidentali. Efectele sale sunt variate, profunde și de lungă durată, dar la fel sunt și cauzele sale. Demografia e implicată în însăși țesătura vieții. Într-un sens, demografia este viață — începutul și sfârșitul ei. Analizarea populației explică foarte multe lucruri, dar trebuie legată și de alți factori cauzali, cum ar fi inovația tehnologică, progresul economic, modificările aduse credințelor și ideologiilor.
„Marele talent al lui Morland este capacitatea de a face legătura dintre factorii demografici şi evoluţiile politice, militare şi culturale ale lumii. Valul uman este o carte plină de intuiţii profunde, scrisă într-un stil limpede, accesibil oricui.” - The Times.
„Morland demonstrează că politica unui stat este determinată de mărimea populaţiei sale, de structura pe vârste şi de nivelul de trai. Dacă o ţară are o populaţie tânără şi în creştere rapidă, vecinilor le va fi teamă de ea, iar dacă are o rată a natalităţii în scădere, economia sa va intra în declin. Valul uman este o excelentă demonstraţie a legăturii dintre demografie şi politică.” - Evening Standard
„O carte extrem de bine documentată, utilă tuturor celor interesaţi de geopolitică, economie internaţională şi demografie.” - Kirkus Reviews
Dr. Paul Morland este cercetător asociat la Universitatea din Londra, Colegiul Birkbeck, fiind o autoritate în domeniul demografiei. S-a format la Universitatea Oxford și a obținut un doctorat la Universitatea din Londra.
Oamenii istoriei. Personalități și trecut, de Margaret MacMillan. Editura Trei
Oamenii istoriei. Personalități și trecut, de Margaret MacMillan
În volumul Oamenii istoriei. Personalități și trecut, Margaret MacMillan propune o selecție inedită de personalități, unele faimoase, altele mai puțin cunoscute, care și-au lăsat amprenta asupra trecutului. Unele au schimbat cursul istoriei și chiar au dat tonul epocilor în care au trăit. MacMillan analizează conceptul de leadership, așa cum este acesta reprezentat de personaje precum Otto von Bismarck, William Mackenzie King sau Franklin Delano Roosevelt. Observă, de asemenea, cum pot comite unii conducători greșeli enorme, cu consecințe devastatoare, așa cum s-a întâmplat cu Hitler, Stalin sau Thatcher. Richard Nixon și Samuel de Champlain sunt înfățișați ca exponenți ai caracterelor temerare, care și-au asumat riscuri, urmându-și cu încăpățânare propriul drum și sfidând adesea societățile din care proveneau. Apoi sunt descriși visătorii, exploratorii și aventurierii, personalități ca Fanny Parkes și Elizabeth Simcoe, care au înfruntat sau ignorat limitările impuse de societățile lor. În cele din urmă, sunt trecuți în revistă observatorii, personaje asemeni lui Babur, fondatorul dinastiei indiene a mogulilor, sau Victor Klemperer, un supraviețuitor al Holocaustului, care a ținut jurnale ce readuc la viață trecutul.
„Oamenii istoriei ies în prim-plan ca o Madonă dintr-un tablou renascentist, ca figurinele din cărțile cu decupaje pentru copii sau ca acel chip anume asupra căruia zăbovește camera de luat vederi, alegându-l dintr-o mulțime de oameni. Chiar dacă o singură viață nu este reprezentativă pentru o întreagă epocă, ea poate ajuta la înțelegerea ei și ne poate stimula, de fapt obliga, să aflăm mai multe informații despre o perioadă”, spune autoarea.
Oamenii istoriei prezintă relația complexă și deosebit de importantă dintre biografie și istorie, indivizi și epocile în care au trăit. „Ecaterina cea Mare era o persoană fascinantă, o femeie pe cât de pătimașă, pe atât de ambițioasă, dar, ca să o înțelegem cu adevărat, trebuie să studiem epoca ei. Cum arăta Rusia secolului al XVIII-lea, mai ales pentru o tânără venind de la o curte germană neînsemnată? Ce valori a adus cu ea și ce a obținut în noua ei viață? A supraviețuit și a prosperat în lumea perfidă și periculoasă a familiei imperiale rusești și, la momentul potrivit, și-a pus amprenta asupra acesteia, a Rusiei și Europei. Cuceririlor ei teritoriale li se datorează întinderea și forma Rusiei din zilele noastre, precum și, în parte, relațiile dificile cu vecinii ei de la vest”, scrie Margaret MacMillan, pe care cititorii români au avut ocazia să o întâlnească la București în 2015, la lansarea volumului Războiul care a pus capăt păcii. Drumul spre 1914.
„Un tur extraordinar de bine ghidat printr-o relatare dramatică, profund revelatoare, despre acei oameni care fie din întâmplare, fie cu premeditare, au creat lumea noastră de astăzi.“ – National Post
„Margaret MacMillan, profesor la Oxford, evită cronologiile seci și ne oferă în schimb întâlniri intime cu personaje reale. Se pare că îi place să aducă la lumină detaliile revelatoare. «Vreau să bârfesc», mărturisește ea – și același lucru îl vrem și noi.“ – New York Times Book Review
„MacMillan a reușit să ducă la perfecțiune această abilitate de a îmbina elementele macro cu cele micro, teoretizările cu detaliul personal grăitor… Ea dezvoltă și ilustrează convingerea conform căreia nu poți înțelege trecutul doar trasându-i forțele oarbe – economia, ideologia, religia. Trebuie să acorzi atenție și oamenilor de pe teren, indivizilor în carne și oase care forfotesc încercând să dea un sens lucrurilor… La sfârșitul acestei cărți captivante, rămâi cu întrebarea dacă nu cumva acei cercetători care insistă asupra unei abordări abstracte, impersonale a trecutului nu sunt de fapt cei care riscă cel mai mult să piardă esența lucrurilor.“ – Guardian
Autoarea de origine canadiană Margaret MacMillan este un istoric de renume mondial, profesor emerit de istorie internațională la Universitatea Oxford și profesor la Universitatea din Toronto. Și-a obținut doctoratul la St Antony’s College, Oxford, unde mai târziu a ocupat poziția de rector. Anterior a mai fost rector al Trinity College din cadrul Universității din Toronto, precum și la Universitatea Ryerson. Eminent expert în istorie şi relaţii internaţionale, MacMillan este şi un frecvent comentator în mass-media. Este autoarea unor lucrări de mare succes, traduse în mai multe limbi și încununate cu premii prestigioase, precum Războiul care a pus capăt păcii: Drumul spre 1914 și Făuritorii păcii: Șase luni care au schimbat lumea, publicate și în limba română de Editura Trei.
Dicționar de psihologie clinic, editat de Asociația Americană de Psihologie. Editura Trei
Dicționar de psihologie clinică - Asociația Americană de Psihologie
Cea mai recentă apariție din impresionanta serie de lucrări de referință publicată de Asociația Americană de Psihologie, Dicționarul de psihologie clinică include o diversitate de termeni specifici tratamentului, observării, evaluării, diagnosticului și prevenției tulburărilor psihice. În plus, dicționarul cuprinde concepte relevante pentru cercetarea, formarea și supervizarea din psihologia clinică și din practica psihoterapeutică, precum și noțiuni conexe din biologie, medicină, neuroștiințe, sociologie și psihologia dezvoltării.
Dicționarul este accesibil și oferă o structură menită să faciliteze o informare rapidă și lămuritoare, incluzând:
• 11 000 de definiții clare și exhaustiv documentate;
• O selecție bine echilibrată a termenilor de strictă specialitate, precum și a celor din domeniile conexe – de la farmacologie la sociologie și management medical;
• Sute de referințe încrucișate, care ajută la aprofundarea temelor de interes;
• Un Ghid introductiv, pentru buna utilizare a dicționarului, și două apendice care cataloghează marile personalități din domeniu și cele mai importante abordări psihoterapeutice prezentate în dicționar.
Dicționarul de psihologie clinică este o sursă de informare accesibilă și sintetică pentru: psihologi, psihoterapeuți și psihiatri implicați în îngrijirea și tratarea pacienților, indiferent dacă lucrează în centre medicale sau în cabinete private, specialiști din medicină, drept, asistență socială și sociologie, dar și studenți de la științele sociale.
Şi a fost seară, şi a fost dimineaţă, de Ken Follett. Editura Rao
Şi a fost seară, şi a fost dimineaţă, de Ken Follett. Prologul volumului Stâlpii pământului
În data de 15 septembrie 2020, la mai mult de 30 de ani de la apariția bestsellerului Stâlpii pământului, autorul a revenit cu un roman introductiv, cu o lansare internațională. Este o fascinantă geneză a istoriilor povestite de Follett în stilul caracteristic.
Anul 997. Anglia este atacată de normanzi și de vikingi. Cei aflați la putere împart dreptatea după voința lor, fără să le pese de oamenii de rând și deseori în conflict cu regele. În aceste vremuri tulburi, se împletesc viețile a trei personaje: un tânăr constructor de ambarcațiuni, a cărui casă este atacată de vikingi, iar el este forțat să ia viața de la capăt... O nobilă normandă care se căsătorește din dragoste și-și urmează soțul peste mare, însă, în această lume angajată într-o luptă brutală pentru putere, constată că un singur pas greșit i-ar putea fi fatal... Un călugăr care visează să-și transforme umila abație într-un centru de învățare admirat în toată Europa. Și fiecare intră într-un conflict periculos cu un episcop isteț și nemilos, care va face orice pentru a-și spori averea și puterea.
Ken Follett este unul dintre cei mai de succes autori din lume. Cele 36 de volume ale sale au fost traduse în 33 de limbi şi s-au vândut în nu mai puţin de 80 de ţări. Primul său succes a fost romanul Prin urechile acului (1978), o poveste cu spioni plasată în cel de-Al Doilea Război Mondial. Follett s-a născut în Cardiff, la data de 5 iunie 1949. Acum trăieşte în Knebworth, alături de soţia sa, Barbara Follett, fost ministru în cabinetul lui Gordon Brown.
„Follett este un povestitor impresionant... (ai cărui) fani se vor bucura de această aventură din zilele de dinainte ca în Anglia să fie pace.“ - Kirkus Reviews
Tot ce i-am promis tatălui meu, de Ioana Maria Stăncescu. Editura Trei
Lansare de carte: Tot ce i-am promis tatălui meu, de Ioana Maria Stăncescu
Volumul Tot ce i-am promis tatălui meu, de Ioana Maria Stăncescu, va fi lansat online, în direct, marți, 22 septembrie, începând cu ora 17.00, pe paginile de Facebook Editura Trei și Librăria Humanitas Kretzulescu.
Alături de autoare se vor afla jurnaliștii și scriitorii Corina Sabău și Horia Ghibuțiu. Evenimentul va fi moderat de Virginia Lupulescu.
Romanul Tot ce i-am promis tatălui meu este povestea Adei, o femeie care își trăiește iubirile, temerile și supraviețuirea în fața unei boli nemiloase, între Paris și București.
Ioana Maria Stăncescu s-a născut la București, în 1975, și a studiat limba și literatura franceză la Universitatea București. După câțiva ani de presă scrisă, a devenit redactor la emisiunile în limba franceză ale Radio România Internațional, unde lucrează și în prezent. A semnat articole și reportaje în publicația francofonă Regard. În 2011, și-a lansat blogul asa-si-asa.ro. Tot ce i-am promis tatălui meu este primul ei roman.
Iată ce spun despre cartea sa Corina Sabău, Mara Wagner și Cristina Hermeziu, trei jurnaliste și scriitoare extraordinare:
„Am intrat în povestea Adei de la prima pagina și știu ca voi rămâne în ea multă vreme. Pentru că reușește, în același timp, să fie literatură și să creeze o învingătoare. Pentru că te scutură și-ți amintește că se poate și altfel, că poți oricând s-o iei de la capăt. Confruntată cu o situație-limită, Ada își dă seama că rolul pe care îl juca de mulți ani, de soție, de „ascultătoare cuminte și speriată”, nu i se potrivește. Ada îndepărtează toate straturile care îi sunt străine, își redescoperă corpul, își revizitează trecutul, se reinventează fără să mai cedeze presiunilor și exigențelor din afară, venind cu propriile opțiuni. Cu fiecare ușă pe care o deschide, Ada devine tot mai umană și nu se ferește să se expună cu toate slăbiciunile ei, ca în final, la capătul acestui demers curajos, Ada să ajungă - folosind celebra expresie a Virginiei Woolf - în acea cameră doar a ei”, mărturisește Corina Sabău, jurnalistă și scriitoare.
„Tot ce i-am promis tatălui meu balansează cu grație feminină între amintirile încă vii ale tinereții și prezentul unei realități necruțătoare. Drama schizoidă a femeii mature eșuate în rol de mamă se transformă, cu prilejul unui punct de cotitură, într-o zbatere între dreptul la o viață proprie și păstrarea echilibrului în universul familial. Povestea de iubire, fie ea și una la distanță, imposibilă, dar cu atât mai ușor de dus, vine ca un colac de salvare, iar eroina o (re)trăiește ca pe o a doua șansă, cu disperarea specifică a celor care nu mai au timp — totul într-o atmosferă cu iz parizian”, adaugă Mara Wagner, jurnalistă și scriitoare.
„Cartea Ioanei Maria Stăncescu operează un chiuretaj deloc tandru prin viața unei fiice-femei-mame-iubite în punctul său de maximă tensiune. Deși pare să o dea peste cap, o veste năucitoare o ajută de fapt să scape de zgură, frici și culpabilizări refulate. Însă așa cum geografia Bucureștiului - loc geometric pentru terapie și divorț, și cea a Parisului - locul geometric al iubirii și romantismului - sunt radical diferite, timpul interior, vast ca o catedrală, nu mai corespunde celui fizic, ritmat de tratament. Specialitatea autoarei este descrierea acestui decalaj dureros și izbăvitor deopotrivă, la fel cum fantasma iubirii din adolescență devine, la maturitate, un rezervor de apă vie și de melancolie”, spune Cristina Hermeziu, jurnalistă și scriitoare.