Și în România încep să fie introduse în lupta politică elementele de analiză economică. Dacă propaganda ultimelor cicluri electorale a țintit mai mult defecte ale contracandidaților pentru a capta voturile, se profilează o schimbare radicală a mesajelor pentru viitoarele alegeri. Iohannis Klaus, în primul discurs al campaniei, a atacat în fața PNL politica economică a PDS-ALDE, excluzând orice rezultat pozitiv în programul de guvernare. Chiar și pentru un candidat la președinție, care are destul de puține prerogative în fișa postului în domeniul gestionării economiei, accentul pe această tematică arată care va fi trendul dezbaterii. Desigur, în mitinguri electorale nu se poate intra în analize complexe, vor fi ocolite “reglajele fine” pe care le folosește guvernatorul Mugur Isărescu în prezentările de la Banca Națională. Politicienii vor uza de câteva cifre cu miză, deja percepute de populație ca având rol important pentru nivelul de trai. Deși pare simplu să... simplifici discursul politic, jonglarea cu indicatori și cifre uzuale poate deveni riscantă, cu efect de bumerang. Iohannis a mizat greșit atacând pe partea salariilor și pensiilor, punctul forte al programului de guvernare și ușor palpabil la portofel. Dragnea a contraatacat rapid, prezentând pe larg creșterile salariale și a punctului de pensie. La fel, nu poți să acoperi creșterile substanțiale de salarii pentru medici cu revolta anemică a câtorva asistenți și brancardieri scoși în fața Spitalului Universitar fără să cazi în ridicol. Aducerea în dezbatere a inflației este și ea plasată pe nisipuri mișcătoare. Apelând la acest indicator pentru lupta electorală, Iohannis intră tardiv în jocul lui Dragnea, care a renunțat deja să plaseze răspunderea inflației în cârca BNR, înțelegând care este influența costului forței de muncă și a prețurilor administrate. Factorii exogeni cu influențe decisive asupra inflației sunt concentrați în prețurile la energie, care au crescut în zona euro cu 9,4 la sută în acest an. Turbulențele din zona strâmtorii Ormuz, pe unde se tranzitează un sfert din petrolul din Golf, pot deveni dramatice în noiembrie, după aplicarea embargoului SUA asupra Iranului, așa încât problema se duce spre politica externă, unde Iohannis se ferește să facă declarații explicite.