Reformistul moderat Hassan Rohani, în vârstă de 68 de ani, care și-a dedicat cea mai mare parte a primului său mandat pentru negocierea acordului nuclear dintre Iran și marile puteri, a fost reales în funcția de președinte, pentru un al doilea mandat de patru ani. Spre mulțumirea Occidentului, el l-a învins categoric pe candidatul aripii dure a puterii, preferatul ayatolahului Ali Khamenei, liderul religios al țării.
La capătul unor alegeri considerate vitale pentru viitorul Orientului Mijlociu, prețul petrolului și continuarea deschiderii Iranului față de Occident, actualul președinte, moderatul Hassan Rohani, a fost reales președintele Iranului, cu 57% din voturile exprimate încă din primul tur de scrutin. El l-a devansat categoric pe principalul său rival, clericul conservator Ebrahim Raisi, reprezentantul aripii dure a puterii de la Teheran, care a obținut doar 38,5% din sufragii, un scor insuficient pentru a duce alegerile în al doilea tur. Alegerile au înregistrat o participare record, 41,2 milioane de iranieni din cei 56,4 milioane de alegători înscriși pe listele electorale -adică 73% dintre aceștia-, prezentându-se la scrutinul prezidențial. De altfel, participarea masivă a electoratului a determinat autoritățile să extindă cu cinci ore programul secțiilor de votare, care și-au închis porțile vineri, la miezul nopții. Oficialitățile electorale și-au motivat decizia prin „dorința mare” și „entuziasmul” alegătorilor de a participa la vot. Prezența masivă la centrele de votare are drept explicație mobilizarea extraordinară a celor două tabere, moderată și dură, în timpul campaniei electorale. Favorit al ayatolahului Ali Khamenei, fostul procuror Ebrahim Raisi a avut în spate un aparat de propagandă impresionant, care s-a pus în mișcare pentru a câștiga ultimul centru de putere din țară care nu se află în mâinile conservatorilor, mai exact executivul. Sesizând efortul aripii dure a puterii de la Teheran, susținătorii lui Rohani s-au mobilizat la rândul lor, prezentându-se la vot în număr mare. Numai în capitala țării au participat la vot peste cinci milioane de cetățeni, de două ori mai mulți decât în scrutinul din 2013. „Aceasta a fost răzbunarea oamenilor împotriva conservatorilor care i-au intimidat, i-au închis, i-au executat, i-au trimis în exil, i-au dat afară de la locurile de muncă și au discriminat femeile”, scrie BBC, într-un comentariu consacrat alegerilor.
Cec în alb pentru Rohani
Victoria categorică obținută de Rohani îi oferă acestuia un mandat consolidat pentru continuarea reformelor, în vederea combaterii extremismului și a doctrinei radicale din țară, pentru refacerea economică și construirea unor punți de legătură cu Occidentul. În timpul campaniei, moderatul Rohani a promis extinderea libertăților individuale și politice, dând de înțeles că va monitoriza și va trage la răspundere centrii de putere care se opun acestor libertăți, așa cum ar fi Garda Revoluționară. Mai mult, în fața suporterilor săi, el a criticat deschis sistemul judiciar și serviciile de securitate dominate de conservatori. De asemenea, Rohani a promis o deschidere mai mare a țării spre exterior. În primul său mandat, el a semnat acordul cu marile puteri în domeniul nuclear, după o criză de peste 12 ani. Înţelegerea a permis anularea unora dintre sancţiunile internaţionale impuse Teheranului. Cu toate acestea, reluarea exporturilor iraniene de petrol nu a îmbunătățit încă substanțial condițiile economice din țară, unde șomajul rămâne ridicat.
„Minunați oameni ai Iranului, voi sunteți adevărații câștigători ai acestor alegeri!” Rohani, pe Twitter, imediat după ce a câștigat